Un muzeu unic în ţară, Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc a fost redeschis parţial, astăzi, de 1 iunie, la împlinirea a 85 de ani de la înfiinţare. Evenimentul a avut loc în prezența președintelui Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a primarului din Câmpulung Moldovenesc, Mihăiță Negură, a vicepreşedintelui CJ Suceava, Niculai Barbă, a directorului muzeului, Bogdan Stamatin, printre invitați numărându-se și directorul muzeului din perioada 1964 – 1969, dr. Angela Paveliuc Olariu.

În cadrul discursului său, primarul Mihăiță Negură a ținut să le mulțumească tuturor celor au sprijinit acest proiect prin care Muzeul Arta Lemnului a fost reabilitat și modernizat în totalitate. Mihăiță Negură a spus că în momentul de față muzeul este deschis doar parțial. „Urmează ca în toamnă să îl deschidem oficial cu toate piesele de valoare. Vreau să mulţumesc tuturor colegilor mei din primărie care au gestionat şi implementat acest mare proiect. Şi vreau să spun că acest proiect de reabilitare şi modernizare a fost depus de două ori pentru finanţare europeană. Prima dată pe zona transfrontalieră şi apoi odată la Agenţia de Dezvoltare Nord – Est Piatra Neamţ, pe fonduri europene. De două ori a fost picat. Nu că a fost rău şi prost executat, ci pentru că nu au ajuns banii. Și aici e aportul domnului preşedinte Gheorghe Flutur, pentru că s-au suplimentat banii necesari şi am intrat şi noi la finanțare cu 2,7 milioane de euro pentru această reabilitare importantă. Acest mesaj vreau să-l transmis, pentru că au fost comentarii pe acest subiect. De ce se bagă oamenii politici în chestiuni de artă și cultură? Noi avem rolul nostru. Profesioniștii au rolul lor. De aceea aceste două componente așezate împreună dau acest rezultat. Acesta e adevărul”, a declarat Mihăiţă Negură.

Flutur: Îl felicit pe Mihăiţă Negură pentru încăpăţânarea cu care s-a luptat pentru ca acest proiect să se întâmple

Invitat să ia cuvântul, preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, a spus că reabilitarea, modernizarea şi redeschiderea Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc este un vis pe care îl vede cu ochii cum s-a împlinit. Gheorghe Flutur a ţinut să-l felicite pe primarul Mihăiţă Negură pentru încăpăţânarea cu care s-a luptat pentru ca acest proiect să se întâmple.

„O să auziţi multe voci. Eu sunt foarte bucuros. Pentru că eu cred că de numele meu şi al echipei mele se leagă nişte muzee din Bucovina foarte importante. Muzeul de Istorie al Bucovinei, un proiect de 14 milioane de euro, care a devenit muzeu naţional şi datorită căruia am luat premiul întâi la Bruxelles, pentru destinaţie turistică de excelenţă, pentru Bucovina. Şi vă rog să-l vizitaţi. Este un muzeu excepţional. Apoi Cetatea de Scaun a Sucevei pe care am refăcut-o cu o sumă de peste 14 milioane de euro. Şi cum arată astăzi cetatea. Apoi Muzeul de Artă Ion Irimescu de la Fălticeni, care tot în primul  meu mandat a fost refăcut. Şi am venit la Câmpulung şi ne-am încăpăţânat să facem acest muzeu. Sper ca anul viitor, tot la insistenţa mea, să fie gata cazinoul de la Vatra Dornei, muzeul ortodoxiei. Pentru că a fost o clădire reprezentativă, cu o arhitectură unică la Vatra Dornei, lăsată în paragină zeci de ani de zile. Acum se lucrează puternic, se investeşte în acest cazinou şi plecând de la Câmpulung spre Vatra Dornei va mai fi un punct turistic ca să îi cheme pe turişti să viziteze Bucovina. Sunt doar câteva exemple”, a spus Flutur.

Gheorghe Flutur a prezentat investiţiile care se realizează pentru atragerea turiştilor

Preşedintele CJ Suceava a sublinait faptul că el personal are nişte obligaţii pentru Câmpulung Molsovenesc, oraş în care şi-a petrecut anii de liceu, la şcoala silvică. În acest context, Gheorghe Flutur a făcut o scurtă prezentare a investiţiilor care se realizează în Câmpulung Moldovenesc, toate având ca scop atragerea unui număr cât mai mare de turişti. „Anii de liceu i-am petrecut aici la şcoala silvică, cu care m-am mândrit şi mă mândresc. Şi dacă şcoala aceasta mi-a călăuzit paşii în viaţă într-o meserie atât de frumoasă, am zis că avem obligaţia să dăm ceva înapoi Câmpulungului. Şi încercăm să dăm câte ceva. Eu nu pot să o fac singur. O fac cu oameni gospodari aşa cum este echipa lui Mihăiţă Negură, pentru care am toată stima. Uitaţi cum începe să arate Câmpulungul, ca un oraş care merită, un oraş de gospodari, un oraş cu arhitectură aparte. Dacă mă gândesc că muzeul acesta va trage mulţi turişti va trebuie să facem foarte multe ca să vină turiştii. Şi uitaţi-vă că intrăm în linie dreaptă şi anul acesta sperăm să ajungem pe Rarău pe drumul pe Izvorul Alb. Este o investiţie tot a Consiliului Judeţean Suceava, care a fost abandonată foarte mulţi ani de zile. Şi dacă dăm drumul la platoul Rarăului, în paralel aceasta va fi o investiţie care va atrage foarte mulţi turişti. Suntem deja aproape la jumătatea investiţiei deja. Apoi drumul cale leagă Stulpicani de Câmpulung, la care am început investiţia, un alt proiect abandonat mulţi ani. Adică aici am vrut să spun că nu doar vorbim. Mai şi facem şi lucrurile se văd. Pe mine mă leagă de Câmpulung mai multe. Mă leagă pârtia de schi, unde la fel alături de Mihăiţă Negură, un procent mare din această investiţie, de peste 85%, a fost realizată în perioada mea. Mă leagă gazul metan care a venit la Câmpulung şi sper să îl ducem la Vatra Dornei, pentru că a trecut deja pe Valea Bistriţei spre Iacobeni. Aveţi investiţii mari pe apă şi canalizare, de peste 20 de milioane de euro, proiecte promovate de Consiliul Judeţean Suceava cu Primăria Câmpulung. Toate acestea pentru a reînvia turismul în această zonă atât de frumoasă. Deci s-au făcut nişte lucruri. Ştiu că aşteptaţi mai mult. Şi poate cel mai mult Câmpulungul aşteptă investiţii în locuri de muncă. Şi pe bună dreptate. Ştim că asta urmează, ne străduim, dar mi-e drag şi vă mulţumesc că m-aţi chemat astăzi aici. pentru că muzeul lemnului este un muzeu unic în România”, a încheiat Gheorghe Flutur.

Accesul este gratuit în perioada 1-6 iunie

Trebuie spus că după redeschidere, accesul va fi gratuit în perioada 1 – 6 iunie. Tot în aceeaşi perioadă vor fi organizate mai multe evenimente, după cum urmează:

MARȚI, 1 IUNIE

11:00 – Sărbătorim 1 IUNIE – Ziua Copilului, cu jocuri și concursuri, demonstrații meșteșugărești, povești și limonadă

14:00 – Ateliere și demonstrații ale meșterilor populari

15:00 – Redeschidem oficial muzeul, alături de oficialitățile orașului

17:00 – Vernisăm expoziția temporară „MAL 85 – Un nou început”

18:00 – Concert corala ACADEMICA, dirijor prof. Emil Forfotă

MIERCURI, 2 IUNIE

12:00 – Deschidem expoziția temporară „MAL 85 – un nou început”

16:00 – Ateliere și demonstrații ale meșterilor populari

16:30 – Deschidem „Galeria donatorilor” la mansarda muzeului

17:00 – 19:30 – Simpozion științific – prima parte

19:30 – Concert live de muzică folclorică, grupul vocal de copii FLOARE DE COLȚ, condus de prof. Liviu Boșneag

Concert live de muzică folclorică, grupul vocal-instrumental PIATRA ȘOIMULUI, condus de Virgil Macovei

JOI, 3 IUNIE

12:00 – Deschidem expoziția temporară „MAL 85 – Un nou început”

16:00 – Ateliere și demonstrații ale meșterilor populari

17:00 – 19:30 – Simpozion științific – a doua parte

19:30 – Spectacol live de muzică folclorică, PLAIURILE POJORÂTEI, ansamblu folcloric de dans îndrumat de Gheorghe Străjer

Concert live de muzică folclorică, grupul vocal-instrumental FLORILE RARĂULUI, grup vocal de copii îndrumațI de dna Geta Zbranca

Concert live de muzică folclorică, solista Geta Zbranca

VINERI, 4 IUNIE

12:00 – Deschidem expoziția temporară „MAL 85 – un nou început”

16:00 – Ateliere și demonstrații meșteri populari

18:00 – Concert live de muzică folclorică, fanfara TROMPETELE DE ARGINT, elevi ai Clubului copiilor îndrumați de prof, Romeo Constantin Grosu, Niță Bârsă și Daniel Sabie din Câmpulung

Concert live de muzică folclorică, taraful RUNCULEȚUL, elevi ai clubului copiilor îndrumațI de romeo constantin grosu din Câmpulung

20:00 – Lansare „Mediateca Ocolului Câmpulung” – arhiva foto-video-sunet coordonată de Ovidiu Ștefeligă – cocktail party

SÂMBĂTĂ, 5 IUNIE

10:00 – Expoziția temporară „MAL 85 – un nou început”

10:00 – Ateliere șI demonstrații meșteri populari

16:00 – Taifas cu câmpulungeni deosebiți: Artemizia Ignătescu, Constantin Tiron, Sebastian Crăciun

18:00 – Concert live de muzică folclorică, ansamblul CETINA, ansamblu folcloric din Vama îndrumat de prof. Michael piticari, ce activează în cadrul căminului cultural condus de Nicolae Ciocan

19:00 – Lansare „Drumul caselor țărănești” – traseul turistic + cocktail party

DUMINICĂ, 6 IUNIE

10:00 – Expoziția temporară „MAL 85 – un nou început”

10:00 – Ateliere șI demonstrații meșteri populari

14:00 – ÎNTÂLNIRE CENACLURI LITERARE – „Țara de sus” din Câmpulung și „Nectarie” din Vama

18:00 – Concert live de muzică folclorică, ansamblul ARCANUL, conducerea artistică Bogdan Ciumău, conducerea muzicală Liviu Țăran, activează la Căminul Cultural Dorina Țăran, Fundu Moldovei

Concert live de muzică folclorică, TARAF „RAPSOZII CÂMPULUNGULUI” sub conducerea prof. Romeo Constantin Grosu

 

Muzeul a fost fondat în 1936 şi păstrează singura colecție etnografică din România dedicată exclusiv obiectelor din lemn

Mai trebuie spus că Muzeul Arta Lemnului (MAL) s-a redeschis parțial cu vernisajul expoziției „MAL 85 – un nou început”. Se marchează, astfel, o dublă sărbătoare: aniversarea a 85 de ani de la înființare și redeschiderea muzeului după cea mai amplă intervenție de renovare, restaurare și modernizare a imobilului în care se află.
Expoziția „MAL 85 – un nou început” este dedicată poveștii de aproape un secol a acestei instituții și poartă vizitatorul într-un periplu de-a lungul anilor, dezvăluind întâmplări inedite și personaje reprezentative care au contribuit la succesul acestei povești, prin imagini și documente, costume sau arme scoase în premieră din depozitul instituției.
Fondat în 1936, Muzeul Arta Lemnului este găzduit de o clădire de patrimoniu de peste 120 de ani, fosta prefectură a județului Câmpulung, și păstrează singura colecție etnografică din România dedicată exclusiv obiectelor din lemn. Aflat la intersecția mai multor culturi, în cadrul muzeului sunt expuse bunuri culturale românești, dar și exemple din cultura huțulă.