În această zi a anului 100 î.Hr. s-a născut Gaius Iulius Caesar, cel mai mare bărbat al Antichității și poate al tuturor timpurilor. Provenea dintr-o familie aristocratică romană, care se mândrea că se trage, prin intermediul lui Enea, din mama acestuia, zeița Venus.

În ceea ce privește averea, familia Iulia nu era deloc bogată și Caesar a realizat totul printr-o inteligență deosebită, prin calități extraordinare de general, prin calcule reci și prin capacitatea de a-i face pe oameni, mai ales pe soldații săi, să-l iubească. Era un remarcabil spadasin și călăreț, iar în luptă se dovedise extraordinar de curajos, întotdeauna conducând pe câmpul de bătălie, purtând o manta stacojie, astfel încât oamenii lui să-l poată vedea.

Marele om de stat roman Cicero la numit „un instrument al urgiei, înspăimântător prin vigilență, agilitate și energie”. Caesar era înalt, blond, bine clădit, cu ochii căprui. Singurele lui defecte par să fi fost atacurile de epilepsie și faptul că, la o vârstă mai înaintată, începuse să chelească.

Caesar și-a demonstrat curajul și hotărârea de timpuriu. Încă din adolescență, când se afla în drum spre Rhodos, la studii, și a fost capturat de pirați. I-a cucerit pe aceștia și i-a mustrat că-i stabiliseră o răscumpărare prea mică, spunându-le că merita cu mult mai mult decât își imaginau.

În glumă, le-a mai promis și că-i va crucifica pe toți când va fi eliberat, amenințare pe care a împlinit-o, organizând o forță navală pe cheltuială proprie și vânându-i până la unul. Singura lui dovadă de milă a fost că a dat ordin să li se taie beregata înainte să fie crucificați.

Cu toate că Caesar era un mare iubitor al femeilor, circulau zvonuri că întreținea relații sexuale și cu bărbați. Aceste comentarii își aveau originea în perioada petrecută în tinerețe în Bitinia, în compania efeminatului rege Nicomede. Ulterior, când Caesar a devenit o putere la Roma, unul dintre dușmanii lui politici vorbea despre el ca de „regina din Bitinia, care odinioară a vrut să se culce cu un rege, iar acum vrea să fie rege”.

Caesar a schimbat cursul istoriei de două ori, o dată prin cucerirea Galiei, unde a fost guvernator timp de nouă ani, transformând Franța într-o țară latină, și a doua oară asumându-și calitatea de dictator al Romei, punând capăt pentru totdeauna republicii romane. Cu toate că nu a fost niciodată împărat, până în zilele noastre, derivatele numelui său înseamnă împărat – „kaiser” în germană sau „țar” în rusă.

În anul 45 î.Hr., Caesar a instituit calendarul iulian, care a avut o utilizare universală până în anul 1582 (la vremea respectivă, Cicero glumea spunând că „până și stelele se supun poruncilor lui Caesar”.) Cu toate că acest calendar, luat ca atare, a fost abandonat, avem în continuare luna iulie, care și-a luat numele de la marele om care s-a născut în a douăsprezecea zi a acestei luni.

Contrar convingerii multora, Caesar nu s-a născut prin cezariană.

Cu două mii de ani în urmă, o asemenea operație ar fi fost, fără doar și poate, fatală pentru mamă și știm că mama lui Caesar a supraviețuit să-l vadă ajungând la vârsta adultă.

Tot la 12 iulie:

1536: Moare umanistul olandez Desiderius Erasmus.

1730: Se naște scriitorul american Henry David Thoreau.

1884: Se naște pictorul italian Amedeo Modigliani.

Geo Alupoae, critic de teatru.