O adolescentă în vârstă de 17 ani a întrebat Arhiepiscopia Sucevei cum ar putea să scape tinerii din ziua de astăzi de dependența de tehnologie. Tânăra, Ana Maria, a trimit o scrisoare către Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, iar răspunsul i-a fost transmis de către preotul Silvestru Ionuț Țarcă, în cadrul noii rubrici de pe site-ul Arhiepiscopiei, „Răspuns către tine(ri)”.

Vă prezentăm scrisoarea trimisă de adolescentă, precum și răspunsul primit de aceasta:

„Hristos a înviat!

Ma numesc Ana Maria și am 17 ani.

Eu aș vrea să vă întreb cum ar putea un adolescent să își dezvolte voința, pentru a nu mai fi atras de toate tentațiile zilelor noastre. Și mă refer în special la faptul că foarte mulți dintre noi am dezvoltat o adicție pentru tehnologie, în special folosim excesiv de mult telefonul. Aproape tot timpul, din cauza faptului că petrecem foarte mult timp ”online”, ne pierdem din voința și dorința de a învața, de a aprofunda unele lucruri, de a ne îmbogăți cultura cu lucruri bune și folositoare.

Deci cum să ne limităm timpul folosit pentru tehnologie și cum ne putem spori voința pentru a învăța și citi mai mult?

Cât timp ar trebui să petrecem pe social media în fiecare zi și cum putem scapă de adicția de tehnologie?”

Ana Maria”

Ca răspuns, preotul Silvestru Ionuț Țarcă i-a transmis tinerei:

„Adevărat a înviat !

Ana Maria, preocuparea ta în legătură cu dependența tinerilor, și nu numai de tehnologie în general și de smartphone în mod special, este pe deplin justificată. Este o realitate vizibilă faptul că tinerii în mod deosebit petrec timp consistent folosind aceste device-uri cu consecințe nu întotdeauna fericite ….

Ca orice adicție sau dependență, excesul acesta are ca prim efect diminuarea semnificativă a discernământului în privința măsurii, a avantajelor și pericolelor  „abuzului” de smartphone.

S-a identificat chiar o stare psihopatologică, în limbaj de specialitate, ce definește frica de  restricție în privința accesului la telefon sau rețele mobile; “nomofobia” este diagnosticul acestei stări.

Soluția în cazul de față, pe care cred că aș aplica-o personal, este …. măsura!

Folosirea controlată, măsurată, doar pentru facilitarea avantajelor tehnologiei, iar nu risipirea, irosirea timpului și energiei, sunt folositoare.

Pentru asta însă este nevoie de o educare a voinței, de exercițiu, de luptă cu noi înșine. ..

Nu este ușor, dar nici imposibil nu este!

Libertatea (independența față de dependențe) este cel mai ales premiu al unui tânăr luptător cu și pentru Hristos!

Timpul ne e cea mai prețioasă resursă!

Veșnicia … încununarea luptei!

Curaj și spor în cele bune!”