Guvernul a reglementat, printr-o Hotărâre aprobată în şedinţa de miercuri, organizarea şi funcționarea Platformei naționale pentru reducerea riscurilor la dezastre. Actul normativ, propus de către Ministerul Afacerilor Interne, completează cadrul legislativ în domeniul reducerii riscului de dezastre în sensul îmbunătățirii problematicii managementului situaţiilor de urgenţă şi trecerea la o atitudine proactivă, de prevenire a manifestării riscurilor ori de limitare a pagubelor potențiale.
Prin prezenta hotărâre, se stabileşte modul de organizare şi funcţionare a Platformei naţionale pentru reducerea riscurilor la dezastre, ca organism în care societatea civilă are un rol proactiv în creşterea rezilienţei la dezastre, prin implicarea specialiştilor în gestionarea eficientă a dezastrelor şi în găsirea de soluţii. Instituţiile responsabile cu implementarea măsurilor cuprinse în hotărâre sunt ministerele şi instituțiile publice centrale cu responsabilități în managementul tipurilor de risc.
Prin adoptarea acestei hotărâri se asigură îndeplinirea obligaţiilor asumate de România, la Conferinţa Mondială pentru Reducerea Dezastrelor din Japonia, ca Parte semnatară a Declaraţiei de la Hyogo şi alinierea la bunele practici ale celor 83 de state care au constituite platforme naţionale. Obiectivele şi priorităţile de acţiune ale Platformei naţionale sunt corelate cu cele ale Cadrului de Acţiune de la Sendai pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre 2015- 2030, care vizează, printre altele, continuarea şi îmbunătăţirea Cadrului de Acţiune Hyogo.
Platforma naţională asigură îndeplinirea în România a obiectivelor Strategiei internaționale de reducere a riscurilor de dezastre stabilită la nivelul Organizației Naţiunilor Unite, precum şi a politicilor şi programelor pe această linie elaborate la nivelul Uniunii Europene, NATO şi al celorlalte organisme şi organizaţii internaționale sau regionale la care România este parte.
Activitatea Platformei naționale vizează următoarele direcții de acțiune:

• cunoașterea şi conștientizarea tipurilor de risc și a efectelor acestora;

• creșterea capacității de gestionare a riscurilor de către autorităţile administraţiei publice prin susţinerea colaborării interinstituționale şi a implicării tuturor factorilor interesaţi;

• încurajarea investiţiilor în măsuri structurale şi nestructurale de reducere a riscului de dezastre şi de creştere a rezilienţei;

• consolidarea pregătirii forţelor de intervenţie, în vederea asigurării unui răspuns eficient la toate nivelurile.

Platforma naţională se compune din Comitetul naţional pentru situaţii speciale de urgenţă, la care se adaugă grupuri de suport tehnico-ştiinţific împreună cu reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, asociaţiilor profesionale, sindicatelor, instituţiilor de învăţământ superior şi institutelor de cercetare, instituţiilor culturale, ale cultelor şi asociațiilor religioase recunoscute potrivit legii şi ai mass-media.
În cadrul Platformei naționale, membrii grupurilor de suport tehnico-ştiinţific şi membrii nominalizați din cadrul celorlalte entităţi care formează Platforma se constituie în grupuri de lucru pe tipuri de riscuri, coordonate de către reprezentanții ministerelor sau autorităților administrației publice centrale responsabile de managementul tipurilor de riscuri. De asemenea, Platforma naţională elaborează informări, rapoarte sau puncte de vedere asupra unor documente pe linia reducerii riscurilor de dezastre și le transmite Secretariatului Organizaţiei Naţiunilor Unite – Strategia internaţională de reducere a dezastrelor – UN/ISDR sau Comisiei Europene.
În vederea unei abordări integrate, la nivel naţional, a managementului riscurilor în vederea eficientizării eforturilor de reducere a riscului de dezastre, se constituie Grupul de Lucru pentru Evaluarea Riscurilor la nivel Naţional (GLERN) ca secțiune distinctă a Platformei naționale. Funcţia de secretariat al Platformei naţionale se asigură de către Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, cu sprijinul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
Fondurile necesare pentru activitățile de secretariat în cadrul Platformei naționale se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne şi al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. Finanțarea cheltuielilor curente şi a cheltuielilor de capital ale Platformei se asigură de la bugetul de stat prin bugetele ministerelor, pentru tipurile de risc repartizate spre gestionare, precum şi din alte surse constituite potrivit legii.
Hotărârea mai prevede că în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a actului normativ, secretariatul Platformei va solicita desemnarea reprezentanților structurilor asociative/organizațiilor neguvernamentale. De asemenea, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se aprobă regulamentele de organizare şi funcționare a grupurilor de lucru.