Congresul Studențesc Aniversar, desfășurat luni, 16 august 2021, la Mănăstirea Putna, i-a avut ca invitați de onoare pe Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, și pe domnul profesor Ioan Aurel Pop, Președintele Academiei Române.

Evenimentul a început cu un scurt moment de rugăciune și cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh, precum și cu intonarea imnului național de către toți cei prezenți, ierarhi, clerici, reprezentanți ai Centrului Eparhial Suceava, oameni de cultură, oficialități și tineri.

La Congresul Studențesc Aniversar din cadrul manifestărilor prilejuite de împlinirea a 150 de ani de la Marea Serbare de la Putna din anul 1871, desfășurat în incinta Centrului Cultural „Iacob Putneanul”, au luat parte și Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcop al Hușilor, Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcop al Basarabiei de Sud, și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

Tânărul Emanuel Buta, secretarul Serbării de la Putna din acest an și cel care a moderat întâlnirea, a rostit cuvântul de bun venit, amintind faptul că evenimentul desfășurat în această zi își propune să aducă în lumină „Primul Congres al Studenților Români de Pretutindeni”, desfășurat în urmă cu 150 de ani la Mănăstirea Putna. „La 1871, într-un timp când poporul român era divizat în trei imperii, un grup de tineri români ce se aflau la studii la Viena a organizat «Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni» și «Primul Congres al Studenților Români de Pretutindeni». Acei tineri au ales ca cele două evenimente reprezentative pentru poporul român să fie organizate la Mănăstirea Putna, la mormântul Slăvitului Voievod Ștefan cel Mare. (…) Cei care au organizat Serbarea din 1871 au fost tineri pe care i-a preocupat direcția spre care se îndrepta poporul român, chiar dacă acești tineri se aflau la vârste fragede. Dintre ei îi amintim pe Mihai Eminescu, ce avea doar 21 de ani, Ciprian Porumbescu – 18 ani, Ioan Slavici, Nicolae Teclu, A. D. Xenopol, precum și alți tineri din generația lor.”

Emanuel Buta i-a mulțumit Preafericirii Sale pentru binecuvântarea și participarea la acest eveniment istoric și academicianului Ioan Aurel Pop pentru deschiderea, sprijinul și implicarea în ceea ce a însemnat organizarea Serbării de la Putna din anul 2021. Secretarul Serbării a subliniat faptul că evenimentul aduce împreună tineri din peste zece țări ale lumii, încă o dovadă a faptului că unitatea poate fi împlinită prin implicare. „Acum, la 150 de ani de la acele momente, la inițiativa unui grup de tineri români, beneficiind de găzduirea și sprijinul oferit din partea Mănăstirii Putna, ne aflăm la «Serbarea de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal» și la Congresul Studențesc Aniversar, evenimente aflate sub egida Patriarhiei Române și a Academiei Române. Suntem prezenți aici tineri din toată țara, precum și din alte zece țări din Europa și Statele Unite.”

Preafericitul Părinte Patriarh a rostit mesajul adresat tinerilor cu prilejul „Serbării de la Putna – 150” intitulat Aniversare și comemorare pentru mai multă comuniune românească.

Apoi a luat cuvântul domnul profesor Ioan Aurel Pop, Președintele Academiei Române. Domnia Sa le-a vorbit celor prezenți despre …

„Îngăduiți-mi să vă aduc aminte că termenul de român s-a definit în Țara Moldovei, nu în Țara Românească propriu-zisă și nici în Transilvania. Cronicarii Țării Moldovei, Grigore Ureche, dar mai ales Miron Costin, au definit acest termen și-n au folosit forma rumân, care era poate potrivită după legile fonetice ale limbii noastre, ci au folosit forma roman. Miron Costin este cel care spune că din toate vorbele care ne definesc pe noi ca popor, cea mai potrivită ca să ne denumească pe toți este vorba roman.”

„Cel care a definit cel mai frumos patria românească a fost Mihail Kogălniceanu, și am mai spus acest lucru; Kogălniceanu a dat cea mai frumoasă definiție a patriei, pe care n-a făcut decât să o repete în versuri și Nichita Stănescu și alții. Nichita Stănescu frumos spune: «Patria mea este limba română și nu mă simt rătăcit niciunde pe lumea asta câtă vreme port în suflet limba.».

Arătând că în regiunile românești s-au format dintotdeauna personalități remarcabile, prin efortul permanent de a se educa, de a studia, chiar și în cele mai vitregi condiții, domnule academician Ioan Aurel Pop i-a îndemnat pe tineri să caute să se formeze întâi în cadrul universităților din țară, înainte de a visa la o educație mai bună afară, subliniind că unele dintre centrele universitare românești sunt în Top 600-800 la nivel Mondial și că plecarea peste hotare conduce încet-încet la dezrădăcinare.

„Și devenim dezrădăcinați. Și noi mai venim în țară cu drag, cum sunteți dumneavoastră – unii. Copiii și nepoții nu vor reveni. Poate că-i bună risipirea asta și poate că întâi contează calitatea de om, firește, și de creștin, și [abia] pe urmă calitatea de român. Dar să știți că, rătăcindu-ne din calitatea de român și, câteodată, și de creștin, ne rătăcim de tot și ne pierdem complet, dacă nu vă place cuvântul „identitate”, ne pierdem rostul pe lumea asta.”

După încheierea cuvântului său, domnule Ioan Aurel Pop a precizat: „Îngăduiți-mi să vă spun că aici, între noi, se află un student de odinioară, care n-a fost ca mine sau ca unii dintre dumneavoastră, ci a fost un luptător care a plătit lupta lui cu detenție și care s-a răzbunat pe soartă scriind atâta istorie, încât a ajuns și să facă istorie. Chiar titlul uneia dintre cărțile domniei sale este A scrie și a face istorie. Este vorba de domnul profesor academician Alexandru Zub, pe care vă rog să-l primiți în mijlocul dumneavoastră.”

Domnul academician Alexandru Zub, implicat în mod direct în organizarea Serbării din anul 1967, în urma căreia fost arestat, a adresat un scurt mesaj celor prezenți.

Și doamna academician Ana Blandiana a fost invitată să rostească un cuvânt tinerilor participanți, domnia sa alegând să puncteze legătura dintre Serbarea din 1871 și Serbarea din 2021, întruchipată în persoana domnului academician Alexandru Zub: „Din punctul meu de vedere, legătura între ceea ce a făcut Mihai Eminescu în 1871 și sărbătoarea noastră de azi, punctul cel mai fierbinte, stă sub numele studentului Alexandru Zub, organizator al Serbării din 1957, pentru care a și fost arestat, prezent astăzi aici.”

A urmat apoi un dialog inedit despre identitate și idealuri între Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și academicianul Ioan Aurel Pop și studenți, care au adresat mai multe întrebări.

Printre tinerii participanți la eveniment s-au numărat președinți și reprezentanți din partea a 39 de organizații și ligi studențești din țară și din afara granițelor țării. O parte dintre aceștia, participanți la atelierele online în cadrul cărora a fost pregătită Declarația finală, au susținut discursuri.

Cel mai important moment a fost reprezentat de semnarea Declarației Congresului Studențesc Aniversar.

Biroul de Pesă al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților