Mizil, singurul oraș din România cu sistem „plătești-pentru-cât-arunci” prin cântărire, și-a asumat o țintă de peste 30% prevenire și de peste 50% pentru sortarea deșeurilor, până în 2020

Angajamentul face parte dintr-o strategie asumată recent de Primăria Mizil, prin care orașul din județul Prahova se alătură rețelei internaționale Comunități Zero Waste”. Prima și cea mai importantă măsură, implementată deja, este introducerea în premieră în România a sistemului „plătești-pentru-cât-arunci”, care presupune taxarea serviciului de salubritate în funcție de cantitățile generate de gospodării și de asociațiile de proprietari. Până în 2020, ar urma să se adauge și alte măsuri, precum stimularea obținerii de compost din deșeuri biodegradabile chiar în gospodării, stimularea atelierelor de reparații și a comercianților de produse vrac, precum și interzicerea incinerării.

Primăria orașului Mizil și-a asumat recent angajamentul de a implementa pe plan local strategia „Zero Waste pentru Comunități”. Aceasta înseamnă că administrația publică locală, alături de operatorul de salubritate, va adopta o serie de măsuri menite să reducă pe cât de mult posibil cantitatea de deșeuri reziduale generată de populație, prin valorificarea deșeurilor reciclabile și a celor biodegradabile, dar mai ales prin prevenirea pe termen lung a generării de deșeuri.

Măsuri Zero Waste deja implementate în Mizil:

În luna septembrie 2017, Primăria orașului Mizil a pregătit și a introdus infrastructura pentru sistemul „plătești-pentru-cât-arunci” (PAYT), pe două fracții: umed/mixt/rezidual, uscat/reciclabil. Timp de o lună, sistemul a funcționat la modul demonstrativ: cetățenii au fost informați și încurajați să sorteze, însă nu au fost taxați diferit. Începând cu luna octombrie 2017, sistemul a fost implementat efectiv, iar cetățenii au început să plătească 35 de bani pe kilogram pentru fracția deșeurilor mixte/ reziduale (fracția umedă), fracția reciclabilă sortată fiind preluată gratuit. Varianta aleasă de primar și de directorul companiei de salubritate a fost taxarea prin cântărire a deșeurilor mixte/ reziduale (fracția umedă).

În decurs de 5 ani, investițiile ar putea aduce Primăriei Mizil economii de peste 2,5 milioane de lei la bugetul local. În ceea ce privește costurile pentru cetățeni, sistemul își dovedește deja eficiența. În 2016, locuitorii orașului Mizil au plătit lunar o taxă fixă de salubritate de 11 lei. Din octombrie 2017, când s-a introdus noul sistem de taxare, și până în decembrie 2017, locuitorii au plătit în medie cu 4,26 de lei mai puțin, lunar (unii au plătit puțin peste un leu, alții chiar și de 100 de ori mai mult). În timp, însă, pe măsură ce înțeleg sistemul și învață să sorteze deșeurile, cetățenii pot ajunge să plătească mult mai puțin și nu vor mai fi nevoiți să împartă costurile sistemului de colectare cu vecinii mai puțin responsabili din tot orașul.

Ce este însă și mai important este faptul că sistemul ajută deja municipalitatea să facă economii. Din octombrie și până în decembrie 2017, Primăria a economisit 35.658 de lei, trimițând la rampa de gunoi cu 575 de tone de deșeuri mai puțin decât în perioada similară a anului precedent.

Pentru mai multe detalii despre cum a reușit Primăria Mizil să implementeze sistemul „plătești-pentru-cât-arunci”, puteți consulta studiul de caz Mizil și ghidul PAYT atașat.

Sistemul PAYT este una dintre cele mai importante măsuri din metodologia „Orașe Zero Waste”. La aceasta, se adaugă însă și alte măsuri recomandate de Zero Waste International.

Ce alte măsuri Zero Waste își asumă Primăria Mizil

Potrivit strategiei Zero Waste pentru Comunități asumate, Primarul orașului Mizil, Silviu Călin Negraru, își mai propune:

  • să atingă până în 2020 o rata de sortare de 30% pentru deșeurile reciclabile, o rată de sortare și de tratare de 25% pentru deșeurile biodegradabile, precum și o rată de reducere cu 20% a cantității de deșeuri generate, până în 2020;
  • să implementeze un program voluntar de transformare a deșeurilor biodegradabile în compost, chiar în gospodăriile locuitorilor;
  • să mențină și să îmbunătățească sistemul „plătești-pentru-cât-arunci”;
  • să formeze un grup de lucru local, cu cetățeni, reprezentanți ai sistemului informal de colectare, angajați din administrație, consilieri locali și județeni, experți, operatori de salubritate, companii de reciclare, firme locale, organizații non-guvernamentale și alți actori relevanți, pentru identificarea de soluții, asumarea și implementarea acestora;
  • să păstreze colectarea separată a deșeurilor, pe zile diferite, pe trei tipuri de deșeuri;
  • să amenajeze puncte de colectare pentru colectarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice de la populație;
  • să desemneze un reprezentant din partea Primăriei sau a Poliției Locale pentru monitorizarea colectării și pentru aplicarea de sancțiuni;
  • să acorde finanțări (prin scheme de ajutor de minimis) atelierelor de reparații (croitori, pantofari, electroniști etc.), rețelelor de reparare și de reutilizare, magazinelor second-hand și magazinelor cu produse vrac etc., care contribuie prin activitatea lor la prevenirea generării de deșeuri;
  • să identifice colectori sau soluții pentru preluarea uleiului uzat de la populație;
  • să implementeze programe de educație Zero Waste în școli și în instituții publice;
  • să adopte un regulament de prevenire a poluării pe șantiere de construcții/demolări;
  • să analizeze oportunitatea implementării sistemului SIGUREC, care recompensează cetățenii care sortează și predau separat deșeurile, în vederea reciclării;
  • să analizeze oportunitatea cooptării sistemului informal de colectare a deșeurilor;
  • să implementeze măsuri Zero Waste în clădirea în care funcționează Primăria Mizil.

Mizil, în cercul restrâns al orașelor Zero Waste din România

Orașul Mizil este pe lista localităților din România care și-au asumat implementarea strategiei Zero Waste pentru Comunități. În total, peste 600.000 de locuitori ar urma să beneficieze de strategiile Zero Waste asumate. Primăriile afiliate dispun de consultanță gratuită din partea Zero Waste. Alte 34 de primării și-au exprimat interesul de a se alătura rețelei internaționale „Comunități Zero Waste” și se află în proces de afiliere.

Zero Waste România este o coaliție de organizații neguvernamentale și grupuri locale informale, care militează pentru eficiența utilizării resurselor și pentru tranziția României către economia circulară, prin reducerea spre zero a deșeurilor, fără eliminarea lor în natură, îngroparea sau valorificarea energetică a acestora. Zero Waste România este filiala organizației internaționale Zero Waste Europe.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
Actualitate
Aeroportul International Stefan cel Mare Suceava
REVINE Suceava
Karls Jobs 2018
ROMFOUR - Transport international de persoane colete - auto pe platforma
Loial Impex Suceava