Chiar dacă oficial nimeni nu mai vorbeşte astăzi de antisemitism (cu toate că ultimele ştiri contrazic acest fapt), în realitate lucrurile nu stau chiar aşa – sunt generaţii care acuză evreii de fapte care au avut loc în special în perioada interbelică, sunt generaţii care, chiar dacă n-au cunoscut în viaţa lor un evreu, au poziţii oarecum antisemite pentru că în anumite cercuri sunt la modă sau, sunt chiar istorici care îi acuză tot pe evrei de ceea ce li s-a întâmplat în timpul celui de-al doilea război mondial. Şi probabil că adevărul este cu siguranţă undeva la mijloc.

Ceea ce nu întreabă nimeni este de ce s-a ajuns aici: de ce evreii sunt cei mai buni finanţişti, cei mai buni comercianţi, cei mai buni medici, cei mai buni avocaţi etc., de ce evreii sunt prezenţi la vârfurile ştiinţelor şi artelor şi, de ce nu, sunt cei mai abili politicieni.

Răspunsurile se regăsesc tot în faptele istorice. În timpul Israelului biblic avem de-a face cu un popor războinic, cu principii morale legiferate de religie (cele 10 porunci), ştiutori de carte, educaţi, buni meseriaşi şi agricultori, care au ştiut să „adune” din jur ceea ce a fost mai bun (arhitectură, pictură, muzică etc.). Îndrăznesc să cred că în această perioadă avem de-a face cu un popor pe cât de războinic pe atât de sensibil (a se vedea Biblia cu evenimentele crude prezentate cât se poate de poetic). Imperiul Roman este cel care va curma destinul acestui popor când, după 64 e.n., din cauza aceluiaşi spirit războinic al evreilor, îi dizlocă şi îi împânzeşte pe tot cuprinsul imperiului. Cum era şi firesc, acest popor a trebuit să se adapteze mediului.

Evul mediu european este marcat de creştinism şi, implicit de orori la adresa necreştinilor (cel mai elocvent exemplu este cel al inchiziţiei); totodată, la marginea comunităţilor medievale, evreii au fost nevoiţi să practice acele meserii tolerate – mici meşteşuguri, comerţ, cămătărie, medicină etc. În toată această perioadă evreii au avut un mare avantaj – cunoaşterea scrisului şi a cititului, avantaj care, vrând-nevrând, într-o societate analfabetă, i-a ajutat. Demn de menţionat este şi veşnica pendulare a evreilor care erau nevoiţi să fugă din calea manifestărilor sângeroase ale europenilor şi să se adapteze la noile condiţii de trai, cu reguli nu întotdeauna simple.

Epoca modernă a impus, odată cu revoluţia industrială, şi apariţia unei economii de piaţă, a unor meserii noi – bazate pe dezvoltarea ştiinţei şi conştientizarea valorilor artistice. În general vorbind burghezia a luat treptat puterea nobilimii. Cei care s-au adaptat întâi au fost evreii; motivele – erau ştiutori de carte, aveau o experienţă de aproape 1000 de ani în finanţe, medicină, drept etc. şi, la fel de important, aveau o capacitate de adaptare la nou greu de cuantificat.

Aşa se face că în perioada interbelică evreii erau deţinătorii celor mai importante bănci, întreprinderi, terenuri etc. De asemenea, aveau reprezentanţi la vârfurile ştiinţelor şi artelor, politicii, economiei. Şi toate astea deranjau o societate aproape analfabetă care încă învăţa economie, finanţe, medicină, drept etc. Odată cu venirea crizei interbelice, pe fondul identificării unui duşman, au fost primii care au avut de suportat de pe urma naţionalismului, care, se ştie, a culminat cu Holocaustul.

Concluzionând, ar trebui mereu să ne punem întrebarea: de ce evreii pe care-i acuzăm sunt aşa? Cine i-a obligat să fie cei mai buni în anumite domenii? Şi, mai ales, de ce se adaptează atât de bine oricărui loc din lume? În ce mă priveşte, răspunsul este unul singur: EUROPENII.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
Editorial
Etichete
  • http://bucovinaprofunda.wordpress.com Mircea Puscasu

    da, are dreptate.

  • http://bucovinaprofunda.wordpress.com Mircea Puscasu

    ha ha ha

    gotcha

  • http://bucovinaprofunda.wordpress.com Mircea Puscasu

    HA HA HA

  • http://bucovinaprofunda.wordpress.com Mircea Puscasu

    ‎NOTE:

    1. Talmud Babli. Trăité Baba-Kamma, f. 32, c. 2 – Vezi Rohling, I.. cit, p. 63. Cuvântul goi (la plural goimi) este echivalent cu ghiaur al mahomedanilor şi repre¬zintă – atât unul cât şi altul, – expresii de ură şi de dispreţ.

    2. Albo. Sepher. Ik., f. 3. c. 25 – Ialkut-Chimeoni, Ad Hab., f. 83, c. 3. n. 563 – Vezi Rohling, I. cit, p. 63.

    3. Ialkut Chimeoni, f. 75, c. 2 – Vezi Rohling, I. cit, p. 55.

    4. Talmud Babli. Trat Pes., t 119 şi Trat Sanhédrin, f. 110 – Vezi Rohling, I. cit, p. 55.

    5. Talmud Babli, Trat Baba-Metzia, f. 3,. c. 2 – Vezi Rohling. I. cit., p. 64.

    6. Maimonide, Sepher miz., f. 105, c. 2 – Vezi Rohling. I. cit, p. 64.

    7. Pfeffiarkoni (rabin convertit) Talmud Babli., Trat. Baba-Batra Dissert. philolog.. p. 11 – Vezi Rupert, I. cit, p. 19 – vezi şi Trat. Baba-Metzia, f. 114, recto (edit. Amsterd. 1645), cite par G. des Mousseaux, Le Juif, p. 127.

    8. Rupert, I. cit, p. 19.

    9. Talmud Babli.T Sanhdrin, f. 76, c. 2. T. Baba-Kamma, f. 13, c. 2 – Rohling I.. Cit. p. 67

    10. Iudeii susţin că numele de Akum, de Nohri, – sinonime cu cuvântul Goi, – nu desemnează pe creştini, ci numai pe adoratorii de stele. La aceasta se poate răspunde că aceste nume se găsesc în Şulhan-Aruk, şi că în timpul când această carte a fost scrisă (1567), ovreii nu mai trăiau printre păgânii ce se închinau la stele, ci printre creştini. De altfel, în mai multe locuri, se vorbeşte limpede de Crucea creştinilor. Mahomedanii sunt numiţi Işmhelim (Drach).

    11. Karo. Şulhan-Aruk, Choschen-Hamischpath, 34.

    12. Talmud Babli., Trat Aboda-Zara, f. 77, c 1, pisk. Tos. I. – Vezi Rohling, I. Cit. p. 71.

    13. „Dacă vreun creştin are lipsă de parale, ovreii îi adaugă camătă peste camătă, până când suma datorată devine atât de mare, încât creştinul nu o mai poate plăti, decât vânzându-şi averea… Atunci jidanul îl trage în judecată şi lucrează astfel, ca tribunalul să-i dea lui posesia întregii averi a goiului”. (Schwab, haham convertit). Judische Deckmantel – Vezi Rohling, I. cit, p. 74.

    14. Maimonide, Sepher Mizvoth Gadol, f. 73, c. 4 – Vezi Rohling, I. cit, p. 71.

    15. Karo, Şulhan-Aruk, Orach-Chain, f. 539, p. 16.

    16. Talmud Babli., Trat Baba-Metzia, f. 61, c. I, Tos şi Trat Megilla, f. 13, c. 2. – Vezi Rohling, I. cit, p. 65.

    17. Talmud Babli., Trat Sanhédrin, 157, c. 1, Tos. – Vezi RohHng, I. cit, p. 63.

    18. Karo, Şulhan-Aruk, Choschen Hamischpath, 227, 31.

    19. Karo, Şulhan-Aruk, Choschen Hamischpath, 156, 24.

    20. Karo, Sulhan-Aruir, Choschen Hamischpath, 183, 28.

    21. Talmud Babli., Trat Baba-Kamma, f. 113, c. 1 – Vezi RohHng, I. cit, p. 65.

    22. Talmud Babli, Trai Kalla, f.18, c. 2 – Vezi Rohling, I. cit, p. 86

    23. Karo, Şulhan-Aruk, Jore Dear, 232. 12, 14. – Vezi Rohling, I. cit., p. 87.

    24. Karo, Şulhan-Aruk, Jore Dear, 232,12,14. – Vezi Rohling, I. cit., p. 88.

    25. Talmud Babli, Trai Hagica, f. 10, c. 1. – Vezi Chabauty, I. cit, p. 196. – Vezi şi Maimonide, Sepher Mizvoth Gadol, f. 70, c. 1. – Vezi şi Rohling. I.. cit., p. 90.

    26. Drach, I. cit, 2e lettre, p. 82. 1827, Paris – Vezi G. des Mousseaux, I. cit. c. V, p. 151.

    27. Mahsor, Augsburg, 1536; Idem. Praga II, f. 91, a; – Vezi şi Karo, Şulhan-Aruk, I, 619. – Vezi şi Rohling, I. cit, p. 90. Această traducere a fost făcută de Herman Leberecht Strack – profesor la Universitatea din Berlin, şi a fost revăzută de Dr. V. Tarnavschi, profesor la Universitatea din Cernăuţi pentru studiul Bibliei şi al limbilor orientale, şi de Dr. O. Isopescul, docent la aceeaşi Universitate,- care îi garantează exactitatea (29 iulie 1909). Citată de A. C. Cuza în Neamul Românesc, la 9 octombrie 1909.

  • http://bucovinaprofunda.wordpress.com Mircea Puscasu

    Din studiul "Spitalul, Cahalul, Talmudul şi Francmasoneria" al marelui savant (descoperitorul insulinei) si marelui om de constiinta romaneasca Nicolae Paulescu:

    Patima de proprietate

    Talmudul hărăzeşte numai jidovilor întreg pământul, cu toate bunurile din lume.

    „Dumnezeu a măsurat pământul şi a dat ovreilor pe goimi (adică pe cei ce nu sunt ovrei) cu toate avuturile lor [1]” .

    „Dumnezeu a dat iudeilor putere asupra averii şi a vieţii tuturor popoarelor[2].

    Israel este ca stăpâna casei, căreia bărbatul îi aduce bani. Într-adevăr, fără să îndure greutatea muncii, el trebuie să primească bani de la toate popoarele din lume”[3] .

    „Când va veni Mesia, ovreii se vor îmbogăţi enorm, pentru că toate tezaurele popoarelor vor trece în mâinile lor”[4] .

    În consecinţă, Talmudul dă jidovilor dreptul de a fura pe goimi.

    „Este permis să despoi pe un goi”[5]

    După MAIMONIDE, preceptul biblic „să nu furi” înseamnă „să nu furi pe nici un om, adică pe nici un ovrei”[6] – goimii nefiind oameni.

    De altfel, când un jidan fură pe un goi, el nu face decât să-şi reia avutul său.

    După Talmud, „proprietatea unui ne-ovrei e ca un lucru părăsit, ca un deşert, ca nisipul mării: adevăratul proprietar legitim este ovreiul, care o ia cel dintâi”[7] .

    După rabinul Solomon Iarchi, sau RACHI, „averile goimilor sunt ca nişte lucruri fără stăpân, şi aparţin primului jidan care le ocupă”[8].

    De asemenea, Talmudul interzice ovreiului să dea înapoi goiului un lucru, pe care acesta l-a pierdut.

    „Este oprit să dai goiului un lucru pe care dânsul la pierdut. Cel ce dă unui goi obiectul pierdut, nu va găsi iertare înaintea lui Dumnezeu” [9] .

    „Tot ovreiul, care a găsit vreun lucru, trebuie să-l restituie stăpânului. Această prescripţie se aplică numai în cazul când e vorba de un iudeu care a pierdut ceva. Dacă lucrul este al unui Akum [10] , ovreiul care l-a găsit nu este obligat să i-l mai dea; ba, ce e mai mult, este un păcat mare să restitui ceva unui Akum. Se face o excepţie când se restituie obiectul pierdut, pentru ca neovreii să zică: Ovreii sunt oameni de treabă”[11] .

    Dar, pentru că e vorba să îţi reiei avutul, toate mijloacele sunt bune; – astfel, Talmudul, în afară de furt şi de tăinuirea lucrurilor găsite, mai recomandă jidanilor cămătăria, frauda şi chiar jurământul fals.

    1. – Cămătăria

    „Este oprit să împrumuţi pe goimi, fără camătă”[12].

    „Dumnezeu a poruncit să practici cămătăria faţă de un goi şi să nu-i împrumuţi bani, decât numai dacă consimte să plătească dobândă; – astfel ca, în loc să-l ajuţi, săi faci pagubă [13] , chiar când îţi este trebuincios…. însă, faţă de un Israelit, asemenea procedare nu este permisă”[14] .

    „Este permis să împrumuţi, cu camătă, pe un Akum pentru că este o faptă plăcută lui Dumnezeu să iei dobândă nedreaptă de la un Akum”[15] .

    2. – Frauda

    „Este permis să înşelaţi pe un goi şi să luaţi camătă de la dânsul; dar dacă vindeţi ceva aproapelui vostru (jidovului) sau dacă cumpăraţi ceva de la ei (de la jidovi) vă este oprit să-i înşelaţi” [16] .

    După Talmud, ovreiul poate să înşele pe un goi, pentru că, dacă este scris „să nu faci pagubă aproapelui tău”, – nu este scris „să nu faci pagubă unui goi” [17] .

    „Este sever oprit iudeului să înşele pe aproapele său (adică pe un alt iudeu)… Cel ce a înşelat trebuie să dea îndărăt. Dar această prescripţie nu priveşte decât afacerile dintre jidovi. Într-adevăr, este permis unui ovrei să înşele pe un Akum şi, în acest caz, îi este oprit să-i restituie ce a furat pentru că este spus în Sfânta Scriptură: Nu înşela pe fratele tău, – iar ne-ovreii nu sunt fraţii noştri, ci sunt mai rău decât câinii” [18] .

    „Când un evreu ţine în gheare pe un Akum, alţi evrei pot şi ei să împrumute cu bani pe acest Akum şi să-l înşele, până ca ne-evreul să-şi piardă toată averea. Într-adevăr banii unui Akum sunt bani fără posesor şi oricine se poate face stăpân pe ei [19].

    „Dacă un jidov are vreo afacere de bani cu un Akum şi vine un alt jidov de înşală şi el pe acelaşi Akun fie prin măsuri false, fie prin socoteli frauduroase, – atunci cei doi jidovi trebuie să-şi împartă profitul ce le-a dat Dumnezeu” [20] .

    „Dacă vreun ovrei are, în ţara sa, un proces cu un goi, veţi face astfel ca ovreiul să câştige, – şi veţi zice ne-ovreiului: Aşa vrea legea noastră.

    Dacă ovreiul se găseşte într-o ţară străină şi dacă legile îi vor fi favorabile, veţi judeca, bineînţeles, în folosul fratelui vostru şi veţi zice goiului: Aşa vrea legea voastră.

    Dar, dacă ovreii nu sunt stăpâni pe ţară şi dacă legile sunt priincioase goiului, trebuie să recurgi la intrigi (la coruperea judecătorilor) pentru ca ovreiul să poată câştiga procesul”[21].

    3. – Jurământul fals

    Talmudul sfătuieşte pe jidani să jure, când sunt forţaţi, – dar cu o restricţie mintală, care anulează acest jurământ.

    „Rabi Akiba a jurat, dar s-a gândit, în sufletul său, că acest jurământ nu era valabil” [22].

    Dacă un rege cere unui ovrei să mărturisească, – cu jurământ, – că un alt ovrei a dezonorat o goia, – crimă, ce merită pedeapsa cu moartea, acest jurământ, fiind silit, trebuie să fie nimicit în gând” [23] .

    Totuşi e indispensabil ca jurământul să fie anulat fără ca goiul să bage de seamă, – căci altfel religia talmudică ar fi desconsiderată [24].

    De altfel, jidovii, pot fi uşor dezlegaţi, chiar de jurămintele cele mai sfinte.

    „De câte ori luaţi trei oameni şi îi constituiţi în Tribunal asupra lui Israel, ei au aceeaşi autoritate ca tribunalul lui Moise” [25] .

    Aşadar, – adaugă DRACH, rabin convertit – „trei ovrei oarecare, – pe care un alt ovrei îi ridică la rangul de judecători – au deplină putere în ochii Sinagogei, ca să-l dezlege de jurăminte şi să-i anuleze făgăduielile şi angajamentele, atât pentru trecut, cât şi pentru viitor… Acest tribunal declară, fără altă formă de proces, orice promisiune şi orice jurământ, ca nule, de nul efect şi neavenite” [26] .

    Dar, ce e mai mult, la sărbătoarea Reconcilierii (Iom Kipur), jidanii de azi recită, în mod solemn, la Sinagogă, rugăciunea Kol Nidre, al cărei conţinut, iată-l:

    „Toate promisiunile… şi toate jurămintele ce le vom face, şi le vom jura şi ne vom lega şi vom împovăra cu ele sufletul nostru, – din această zi a împăcării şi până la cea următoare, care va veni spre binele nostru, – le regretăm pe toate, ele să fie dezlegate, iertate, desfiinţate, anulate, nimicite, fără putere şi fără valoare. Făgăduinţele noastre să nu fie făgăduinţe şi jurămintele noastre sa nu fie jurăminte” [27] .

  • http://bucovinaprofunda.wordpress.com Mircea Puscasu

    Raspunsul dat este gresit. Sa reluam intrebarile:
    de ce evreii sunt aşa? Cine i-a obligat să fie cei mai buni în anumite domenii? Şi, mai ales, de ce se adaptează atât de bine oricărui loc din lume?
    Raspuns corect:
    Talmudul ce profereaza lipsa de scrupule, perfidia, scopul scuza cruzimea metodelor,
    si Cahalul ca suprastructura economico-administrativa secreta ce functioneaza dupa "morala" talmudica, asigurand in practica succesul membrilor.

    • http://SiteWeb... Holdengraeber Israel

      "Secretul" de baza al evreilor in parerea mea este capabilitates de mentine disciplina in ori si ce domeniu. De a nu abuza nici un sus dar nici in jos (ca scris in scrolul Kohelet). Religia este nu numai o credinta ci si un manual dupa care oamenii(nu numai decat evrei) pot traii o viata plina si prospera. Asta Nu este nici un secret, dar popoarele nu vad sau nu VOR sa vada/acepte asta… de frica ca ar devenii… "everei".
      Rezultatul este dusmanie, invidie, etc. Si de acolo la atrocitati drumul este scurt. Se pare ca atitudinea popoarelor catre evrei nu are sanse de a se schimba (asteptam pe MESIAh ;-/).
      Pacat, dar asa cred eu (filozofie de un ban).

      • Mircea Puşcaşu

        @ H.I.

        Si ce te faci dupa moarte, cand ai sa vezi ca MESIAh care il asteptati a venit deja acu 2000 de ani si stramosii matale L-au condamnat si executat, si de atunci toti evreii Il urasc si se straduiesc sa Ii stearga pomenirea Numelui Sau.
        IISUS HRISTOS este MESIAh si te cheama si pe tine si pe fiecare om din lume sa se intoarca la EL, ca nu vrea moartea pacatosului ci sa se intoarca si sa fie viu.
        Iar mesiaH care inca il asteptati va fi antihristul, sluga satanei, vrajmasul neamului omenesc, care si pe cei ce il slujesc ii va pierde.

        Cauta adevarul acum, caci atunci va fi prea tarziu.
        Ganduri bune tie si la toti ai tai!

  • http://bucovinaprofunda.wordpress.com/ Mircea Puşcaşu

    Din studiul "Spitalul, Cahalul, Talmudul şi Francmasoneria" al marelui savant (descoperitorul insulinei) si marelui om de constiinta romaneasca Nicolae Paulescu:

    Patima de proprietate

    Talmudul hărăzeşte numai jidovilor întreg pământul, cu toate bunurile din lume.

    „Dumnezeu a măsurat pământul şi a dat ovreilor pe goimi (adică pe cei ce nu sunt ovrei) cu toate avuturile lor [1]” .

    „Dumnezeu a dat iudeilor putere asupra averii şi a vieţii tuturor popoarelor[2].

    Israel este ca stăpâna casei, căreia bărbatul îi aduce bani. Într-adevăr, fără să îndure greutatea muncii, el trebuie să primească bani de la toate popoarele din lume”[3] .

    „Când va veni Mesia, ovreii se vor îmbogăţi enorm, pentru că toate tezaurele popoarelor vor trece în mâinile lor”[4] .

    În consecinţă, Talmudul dă jidovilor dreptul de a fura pe goimi.

    „Este permis să despoi pe un goi”[5]

    După MAIMONIDE, preceptul biblic „să nu furi” înseamnă „să nu furi pe nici un om, adică pe nici un ovrei”[6] – goimii nefiind oameni.

    De altfel, când un jidan fură pe un goi, el nu face decât să-şi reia avutul său.

    După Talmud, „proprietatea unui ne-ovrei e ca un lucru părăsit, ca un deşert, ca nisipul mării: adevăratul proprietar legitim este ovreiul, care o ia cel dintâi”[7] .

    După rabinul Solomon Iarchi, sau RACHI, „averile goimilor sunt ca nişte lucruri fără stăpân, şi aparţin primului jidan care le ocupă”[8].

    De asemenea, Talmudul interzice ovreiului să dea înapoi goiului un lucru, pe care acesta l-a pierdut.

    „Este oprit să dai goiului un lucru pe care dânsul la pierdut. Cel ce dă unui goi obiectul pierdut, nu va găsi iertare înaintea lui Dumnezeu” [9] .

    „Tot ovreiul, care a găsit vreun lucru, trebuie să-l restituie stăpânului. Această prescripţie se aplică numai în cazul când e vorba de un iudeu care a pierdut ceva. Dacă lucrul este al unui Akum [10] , ovreiul care l-a găsit nu este obligat să i-l mai dea; ba, ce e mai mult, este un păcat mare să restitui ceva unui Akum. Se face o excepţie când se restituie obiectul pierdut, pentru ca neovreii să zică: Ovreii sunt oameni de treabă”[11] .

    Dar, pentru că e vorba să îţi reiei avutul, toate mijloacele sunt bune; – astfel, Talmudul, în afară de furt şi de tăinuirea lucrurilor găsite, mai recomandă jidanilor cămătăria, frauda şi chiar jurământul fals.

    1. – Cămătăria

    „Este oprit să împrumuţi pe goimi, fără camătă”[12].

    „Dumnezeu a poruncit să practici cămătăria faţă de un goi şi să nu-i împrumuţi bani, decât numai dacă consimte să plătească dobândă; – astfel ca, în loc să-l ajuţi, săi faci pagubă [13] , chiar când îţi este trebuincios…. însă, faţă de un Israelit, asemenea procedare nu este permisă”[14] .

    „Este permis să împrumuţi, cu camătă, pe un Akum pentru că este o faptă plăcută lui Dumnezeu să iei dobândă nedreaptă de la un Akum”[15] .

    2. – Frauda

    „Este permis să înşelaţi pe un goi şi să luaţi camătă de la dânsul; dar dacă vindeţi ceva aproapelui vostru (jidovului) sau dacă cumpăraţi ceva de la ei (de la jidovi) vă este oprit să-i înşelaţi” [16] .

    După Talmud, ovreiul poate să înşele pe un goi, pentru că, dacă este scris „să nu faci pagubă aproapelui tău”, – nu este scris „să nu faci pagubă unui goi” [17] .

    „Este sever oprit iudeului să înşele pe aproapele său (adică pe un alt iudeu)… Cel ce a înşelat trebuie să dea îndărăt. Dar această prescripţie nu priveşte decât afacerile dintre jidovi. Într-adevăr, este permis unui ovrei să înşele pe un Akum şi, în acest caz, îi este oprit să-i restituie ce a furat pentru că este spus în Sfânta Scriptură: Nu înşela pe fratele tău, – iar ne-ovreii nu sunt fraţii noştri, ci sunt mai rău decât câinii” [18] .

    „Când un evreu ţine în gheare pe un Akum, alţi evrei pot şi ei să împrumute cu bani pe acest Akum şi să-l înşele, până ca ne-evreul să-şi piardă toată averea. Într-adevăr banii unui Akum sunt bani fără posesor şi oricine se poate face stăpân pe ei [19].

    „Dacă un jidov are vreo afacere de bani cu un Akum şi vine un alt jidov de înşală şi el pe acelaşi Akun fie prin măsuri false, fie prin socoteli frauduroase, – atunci cei doi jidovi trebuie să-şi împartă profitul ce le-a dat Dumnezeu” [20] .

    „Dacă vreun ovrei are, în ţara sa, un proces cu un goi, veţi face astfel ca ovreiul să câştige, – şi veţi zice ne-ovreiului: Aşa vrea legea noastră.

    Dacă ovreiul se găseşte într-o ţară străină şi dacă legile îi vor fi favorabile, veţi judeca, bineînţeles, în folosul fratelui vostru şi veţi zice goiului: Aşa vrea legea voastră.

    Dar, dacă ovreii nu sunt stăpâni pe ţară şi dacă legile sunt priincioase goiului, trebuie să recurgi la intrigi (la coruperea judecătorilor) pentru ca ovreiul să poată câştiga procesul”[21].

    3. – Jurământul fals

    Talmudul sfătuieşte pe jidani să jure, când sunt forţaţi, – dar cu o restricţie mintală, care anulează acest jurământ.

    „Rabi Akiba a jurat, dar s-a gândit, în sufletul său, că acest jurământ nu era valabil” [22].

    Dacă un rege cere unui ovrei să mărturisească, – cu jurământ, – că un alt ovrei a dezonorat o goia, – crimă, ce merită pedeapsa cu moartea, acest jurământ, fiind silit, trebuie să fie nimicit în gând” [23] .

    Totuşi e indispensabil ca jurământul să fie anulat fără ca goiul să bage de seamă, – căci altfel religia talmudică ar fi desconsiderată [24].

    De altfel, jidovii, pot fi uşor dezlegaţi, chiar de jurămintele cele mai sfinte.

    „De câte ori luaţi trei oameni şi îi constituiţi în Tribunal asupra lui Israel, ei au aceeaşi autoritate ca tribunalul lui Moise” [25] .

    Aşadar, – adaugă DRACH, rabin convertit – „trei ovrei oarecare, – pe care un alt ovrei îi ridică la rangul de judecători – au deplină putere în ochii Sinagogei, ca să-l dezlege de jurăminte şi să-i anuleze făgăduielile şi angajamentele, atât pentru trecut, cât şi pentru viitor… Acest tribunal declară, fără altă formă de proces, orice promisiune şi orice jurământ, ca nule, de nul efect şi neavenite” [26] .

    Dar, ce e mai mult, la sărbătoarea Reconcilierii (Iom Kipur), jidanii de azi recită, în mod solemn, la Sinagogă, rugăciunea Kol Nidre, al cărei conţinut, iată-l:

    „Toate promisiunile… şi toate jurămintele ce le vom face, şi le vom jura şi ne vom lega şi vom împovăra cu ele sufletul nostru, – din această zi a împăcării şi până la cea următoare, care va veni spre binele nostru, – le regretăm pe toate, ele să fie dezlegate, iertate, desfiinţate, anulate, nimicite, fără putere şi fără valoare. Făgăduinţele noastre să nu fie făgăduinţe şi jurămintele noastre sa nu fie jurăminte” [27] .

    NOTE:

    1. Talmud Babli. Trăité Baba-Kamma, f. 32, c. 2 – Vezi Rohling, I.. cit, p. 63. Cuvântul goi (la plural goimi) este echivalent cu ghiaur al mahomedanilor şi repre¬zintă – atât unul cât şi altul, – expresii de ură şi de dispreţ.

    2. Albo. Sepher. Ik., f. 3. c. 25 – Ialkut-Chimeoni, Ad Hab., f. 83, c. 3. n. 563 – Vezi Rohling, I. cit, p. 63.

    3. Ialkut Chimeoni, f. 75, c. 2 – Vezi Rohling, I. cit, p. 55.

    4. Talmud Babli. Trat Pes., t 119 şi Trat Sanhédrin, f. 110 – Vezi Rohling, I. cit, p. 55.

    5. Talmud Babli, Trat Baba-Metzia, f. 3,. c. 2 – Vezi Rohling. I. cit., p. 64.

    6. Maimonide, Sepher miz., f. 105, c. 2 – Vezi Rohling. I. cit, p. 64.

    7. Pfeffiarkoni (rabin convertit) Talmud Babli., Trat. Baba-Batra Dissert. philolog.. p. 11 – Vezi Rupert, I. cit, p. 19 – vezi şi Trat. Baba-Metzia, f. 114, recto (edit. Amsterd. 1645), cite par G. des Mousseaux, Le Juif, p. 127.

    8. Rupert, I. cit, p. 19.

    9. Talmud Babli.T Sanhdrin, f. 76, c. 2. T. Baba-Kamma, f. 13, c. 2 – Rohling I.. Cit. p. 67

    10. Iudeii susţin că numele de Akum, de Nohri, – sinonime cu cuvântul Goi, – nu desemnează pe creştini, ci numai pe adoratorii de stele. La aceasta se poate răspunde că aceste nume se găsesc în Şulhan-Aruk, şi că în timpul când această carte a fost scrisă (1567), ovreii nu mai trăiau printre păgânii ce se închinau la stele, ci printre creştini. De altfel, în mai multe locuri, se vorbeşte limpede de Crucea creştinilor. Mahomedanii sunt numiţi Işmhelim (Drach).

    11. Karo. Şulhan-Aruk, Choschen-Hamischpath, 34.

    12. Talmud Babli., Trat Aboda-Zara, f. 77, c 1, pisk. Tos. I. – Vezi Rohling, I. Cit. p. 71.

    13. „Dacă vreun creştin are lipsă de parale, ovreii îi adaugă camătă peste camătă, până când suma datorată devine atât de mare, încât creştinul nu o mai poate plăti, decât vânzându-şi averea… Atunci jidanul îl trage în judecată şi lucrează astfel, ca tribunalul să-i dea lui posesia întregii averi a goiului”. (Schwab, haham convertit). Judische Deckmantel – Vezi Rohling, I. cit, p. 74.

    14. Maimonide, Sepher Mizvoth Gadol, f. 73, c. 4 – Vezi Rohling, I. cit, p. 71.

    15. Karo, Şulhan-Aruk, Orach-Chain, f. 539, p. 16.

    16. Talmud Babli., Trat Baba-Metzia, f. 61, c. I, Tos şi Trat Megilla, f. 13, c. 2. – Vezi Rohling, I. cit, p. 65.

    17. Talmud Babli., Trat Sanhédrin, 157, c. 1, Tos. – Vezi RohHng, I. cit, p. 63.

    18. Karo, Şulhan-Aruk, Choschen Hamischpath, 227, 31.

    19. Karo, Şulhan-Aruk, Choschen Hamischpath, 156, 24.

    20. Karo, Sulhan-Aruir, Choschen Hamischpath, 183, 28.

    21. Talmud Babli., Trat Baba-Kamma, f. 113, c. 1 – Vezi RohHng, I. cit, p. 65.

    22. Talmud Babli, Trai Kalla, f.18, c. 2 – Vezi Rohling, I. cit, p. 86

    23. Karo, Şulhan-Aruk, Jore Dear, 232. 12, 14. – Vezi Rohling, I. cit., p. 87.

    24. Karo, Şulhan-Aruk, Jore Dear, 232,12,14. – Vezi Rohling, I. cit., p. 88.

    25. Talmud Babli, Trai Hagica, f. 10, c. 1. – Vezi Chabauty, I. cit, p. 196. – Vezi şi Maimonide, Sepher Mizvoth Gadol, f. 70, c. 1. – Vezi şi Rohling. I.. cit., p. 90.

    26. Drach, I. cit, 2e lettre, p. 82. 1827, Paris – Vezi G. des Mousseaux, I. cit. c. V, p. 151.

    27. Mahsor, Augsburg, 1536; Idem. Praga II, f. 91, a; – Vezi şi Karo, Şulhan-Aruk, I, 619. – Vezi şi Rohling, I. cit, p. 90. Această traducere a fost făcută de Herman Leberecht Strack – profesor la Universitatea din Berlin, şi a fost revăzută de Dr. V. Tarnavschi, profesor la Universitatea din Cernăuţi pentru studiul Bibliei şi al limbilor orientale, şi de Dr. O. Isopescul, docent la aceeaşi Universitate,- care îi garantează exactitatea (29 iulie 1909). Citată de A. C. Cuza în Neamul Românesc, la 9 octombrie 1909.

  • http://bucovinaprofunda.wordpress.com/ Mircea Puşcaşu

    Raspunsul dat este gresit. Sa reluam intrebarile:
    de ce evreii sunt aşa? Cine i-a obligat să fie cei mai buni în anumite domenii? Şi, mai ales, de ce se adaptează atât de bine oricărui loc din lume?
    Raspuns corect:
    Talmudul ce profereaza lipsa de scrupule, perfidia, scopul scuza cruzimea metodelor,
    si Cahalul ca suprastructura economico-administrativa secreta ce functioneaza dupa "morala" talmudica, asigurand in practica succesul membrilor.
    Voi da mai jos un fragment dintr-un studiu serios despre cele ce afirm.

Aeroportul International Stefan cel Mare Suceava
REVINE Suceava
Karls Jobs 2018
ROMFOUR - Transport international de persoane colete - auto pe platforma
Loial Impex Suceava