Universitarul Mihai Dimian şi cîţiva dintre colegii săi de la USV s-au implicat în rezolvarea problemelor sanitare şi sociale cauzate de COVID. Domnul Dimian şi cîţiva dintre colegii săi sînt cei care au pus la punct linia de testare COVID de la Spitalul Judeţean, iar prorectorul a vorbit în cadrul unui interviu acordat postului nostru de radio despre situaţia trecută şi prezentă din Suceava.

  • „Eu estimez că s-au făcut peste 20.000 de teste pentru pacienții din Suceava”
  • „În laborator (laboratorul Spitalului Judeţean Suceava – n.r.) se fac peste 300 de teste zilnic, cu excepția zilelor de week-end când activitatea este mai redusă”
  • „Timpul de răspuns pentru laboratorul de la Spital este maxim 24 de ore, dar cred că, în majoritatea cazurilor, este de șase-opt ore”
  • „Sîntem în zona de vîrf a acestui val. Sper ca la finalul săptămînii viitoare să se confirme acea scădere din modelarea teoretică și atunci să mergem pe acea pantă descrescătoare”.
  • „În acest context în care nu știm exact cîți sînt pozitivi e greu de estimat dacă a trecut valul”.
  • „Uitîndu-ne la ce s-a întîmplat în Islanda vedem că acolo unde s-a testat masiv, unde s-au putut izola cazurile rapid, curba de care vorbim este aproape de final și chiar e respectată predicția teoretică”.
  • „Ceea ce este clar acum este că sîntem mult mai bine pregătiți decît în urmă cu trei-patru săptămîni. Există disponibilitate în spital, se reîntorc, s-au reîntors cadrele medicale, există medicamente, chiar dacă nu știm exact că acele medicamente sînt cele mai potrivite, există materiale de protecție…”
  • „Eu, personal, sînt recunoscător persoanelor care, iată, au venit din multe colțuri ale țării să ne sprijine în acest moment, sînt recunoscător domnului general Oprea”
  • „Eu le mulțumesc personal (medicilor militari – n.r.), dar să nu uităm că nu sînt doar ei. Ei au fost 20, dar sînt cîteva sute de oameni din spital, cadre medicale și personal auxiliar, care în această perioadă au muncit intens și s-au expus la riscuri enorme pentru a ajuta pacienții din spital. Și implicit conducerea de la acea vreme…”
  • „Nu trebuie să prezentăm doar cazurile negative care au condus din păcate la deces, ci sînt sute de oameni vindecați și vor fi în continuare tot mai mulți odată  cu toată această pregătire și experiență pe care am acumulat-o în acest timp”.

Radio Top: Domnule profesor, ieri a transmis Prefectura Suceava un comunicat în care arată că de la începutul crizei sanitare și pînă în prezent s-au făcut peste 12.400 de teste COVID și spune Prefectura că județul nostru are o capacitate de testare peste media națională. E corectă informația?

Mihai Dimian: Nu știu dacă aș confirma-o, nu știu dacă e prea clar ce înseamnă 12.000 de teste. Cred că s-au făcut mai multe asupra pacienților din județul nostru, iar poate că se referă, știu eu, la cele făcute în Suceava sau nu îmi dau seama exact. Eu estimez că s-au făcut peste 20.000 de teste pentru pacienții din Suceava, iar în laboratorul de testare de la Spitalul Județean probabil că se ajunge la aproximativ  10.000 de teste.

Radio Top: Cum e situația la Spitalul Județean din punct de vedere al testării? Cîte linii de testare sînt funcționale, cîte teste se pot face pe zi și care este timpul de răspuns?

Mihai Dimian: Acum trebuie să se înțeleagă faptul că  laboratorul de testare din spital este dedicat în special spitalului. Adică, am avut foarte multe cadre infectate care au fost testate atît la început cît și la finalul celor două săptămîni chiar de două ori, pentru a avea două teste negative și a se putea întoarce la serviciu. De asemenea, sînt pacienții care ajung în spital și sînt testați atît la început, cît și la final. Deci există în primul rînd un laborator pentru Spitalul Județean. Pe de altă parte, Direcția de Sănătate Publică apelează în continuare și la alte centre din țară care au o solicitare mai redusă din partea orașelor respective, Iași, Cluj, București spre exemplu… Și atunci cînd este nevoie și la laboratorul din Suceava.  Deci în laborator se fac peste 300 de teste zilnic, dar sînt anumite zile cum e sîmbăta, duminica, cînd este un program mai redus și probabil se ajunge pe la vreo 150 de teste în aceste zile. Dacă s-ar lucra poate și în timpul nopții capacitatea crește pe la 450-500 de teste.

Nu este vorba doar de aparatele PCR, sînt trei aparate PCR în dotarea laboratorului, însă este nevoie de o perioadă destul de îndelungată pentru pregătirea probelor. O oră, să spunem două ore, depinde de situație. Pe lîngă aparatele PCR foarte importante sînt așa-numitele extractoare automate sau semiautomate, depinde de situație. De asemenea, sînt încă șase – șapte aparate într-o astfel de linie, hotele în care se pregătesc probele, oamenii care contribuie manual sau utilizează aceste echipamente. Deci, tot acest proces face ca, poate, deși capacitatea aparatelor este mai mare să fie  nevoie și de celelalte aparate suport, să fie nevoie și de personal care să pregătească aceste probe.

Timpul de răspuns este maximum 24 de ore, dar cred că în majoritatea cazurilor este de șase-opt ore, pentru spital. În cazul în care vorbim de cei care preiau probele de la DSP și sînt trimise la Iași, Cluj, București sigur că durează 24 sau 48 de ore, depinde de situație. E vorba și de transport și de prelucrarea probelor, dar în spital se dau și la șase ore, 12 ore, 24 de ore.

De asemenea, există un aparat PCR rapid, dar care are capacitate de testare limitată. Se pot face patru – şase probe pe oră, însă, la acela pui proba și într-un sfert de oră, 20 de minute sau jumătate de oră iese rezultatul, dar e cu capacitate limitată. La laborator, se prelucrează 96 de probe și se pun împreună în aparatul PCR final. Deci aștepți 4-5 ore dar ai 96 de probe simulat. La acela pui mult mai puține probe la început, dar ți le prelucrează într-un timp mai scurt. Acela este folosit pentru ambulanță, spre exemplu, sau pentru cazurile critice. Intră un doctor în operație și vrei să vezi dacă s-a întîmplat ceva sau nu. Și atunci îl testezi mai întîi rapid. Nu e vorba de teste rapide, sînt tot teste PCR. Avem un grad de precizie mult mai mare, dar e un alt tip de aparat, care are procesul acesta de prelucrare semiautomată încadrat în el, doar că e capacitatea de testare foarte mică.

Radio Top: Domnule profesor, acum în cîte ture se lucrează? Într-o tură cîți oameni sînt?

Mihai Dimian: Aș spune cred că sînt șase, chiar șapte persoane, dar șase care lucrează efectiv pe echipamente. Nu este neapărat o diviziune clară a turelor, dar se lucrează cel puțin 12 ore pe zi. Însă sînt suprapuneri cînd sînt toți șase. Sînt cazuri cînd probabil sînt cîte trei, depinde.

Radio Top: Dumneavoastră și colegii dumneavoastră ați implementat toate liniile de testare COVID din spital?

Mihai Dimian: La început, sigur că noi am implementat o linie de testare și iarăși, important să subliniem acest lucru, e vorba de șapte-opt echipamente care sînt folosite în mod succesiv pentru a ajunge în final la rezultate. E un lanț de aparate, dar, într-adevăr, cele importante și mai greu de găsit erau PCR-urile și extractoarele automate. După cum știți, Primăria Suceava a achiziționat un PCR și un extractor automat. De asemenea, Arhiepiscopia a cumpărat un PCR și un extractor, dar rămîn încă celelalte elemente componente. Ulterior, au mai venit achiziționate de către Primărie hote și anumite pipete automate. S-au mai alăturat și alte echipamente. Aș putea spune că sînt acum două linii de lucru.

Radio Top: Dumneavoastră ați fost foarte atent în această perioadă de criză sanitară, v-ați informat, ați prezentat tot felul de tabele, tot felul de statistici. Din calculele făcute de dumneavoastră, avînd informații culese din mai multe surse, valul la Suceava s-a stins?

Mihai Dimian: Nu. Sîntem în zona de vîrf a acestui val. Sper ca la finalul săptămînii viitoare să se confirme acea scădere așteptată și atunci să mergem pe acea pantă descrescătoare. Dar, atenție, toată lumea se concentrează pe numărul de cazuri și pe numărul de decese. Este o problemă și în privința numărului de cazuri, pentru că avînd o capacitate de testare limitată nu știm exact cîte cazuri sînt… Plus că sînt multe cazuri asimptomatice, altele severe. Trebuie să avem grijă să nu le scăpăm pe cele severe, pe care sigur le vom regăsi în zilele următoare în statistici, pentru că, dacă nu au fost testate atunci le vom găsi direct în spital. Din punctul meu de vedere, cred că există, știu eu, de vreo trei ori mai multe persoane infectate decît vedem în statistica oficială, adică în jur de 13.000. Astfel, probabil că sînt undeva pe la vreo 30-40.000 și mă bazez în această estimare pe ceea ce am constatat în țări care au avut o testare extinsă. Exemplul foarte clar este Islanda, care a mers pînă la 15% din populație. Sigur, avînd și o populație mult mai redusă. Și atunci poți să-ți dai seama că e undeva între 0,5 și 1% rata de infectare. De asemenea, în statul New York, deși are un număr foarte mare de cazuri și foarte mare de decese, și ei estimează că sînt de patru cinci ori mai mulți decît au detectat prin teste, prin anchetele epidemiologice făcute. Sînt persoane asimptomatice sau cu forme ușoare care nu au intrat în aceste anchete sau nu s-au prezentat la astfel de teste și au mers pe o testare rapidă. O anchetă de acest gen, un sondaj prin testare rapidă a fost făcut acolo și au ajuns la o astfel de concluzie. Deci, nu trebuie să fie pritivită ca o critică la adresa autorităților, ci încerc să vorbesc despre o realitate, o constatare. În acest context în care nu știm exact cîți sînt pozitivi e greu de estimat dacă a trecut valul. Însă, într-adevăr, ceea ce este clar este că avem un număr de decese care evoluează într-un anumit mod dar și aici avem o problemă. De ce? Pentru că această asociere a decesului COVID nu este sută la sută clară. Adică, nu știm dacă a fost cauza decesului COVID-ul sau doar am constatat că avea și acest virus în momentul decesului. Iarăși, Germania este mult mai atentă la definiția de deces. În acest sens face probabil mai multe investigații înainte de a decide că un pacient a decedat din cauză de COVID sau nu. Asta e situația. Nici nu trebuie să ne orientăm asupra pacienților să analizăm atît de multe chestii. Acum este bine. Din acest motiv ceea ce e foarte important e să vedem cîți oameni au nevoie de spitalizare în aceste condiții, cîți oameni sînt în stare severă. Și aici sînt vești bune. Faptul că numărul de persoane în ATI este mai mic decît cel estimat în cazul optimist. Adică, uitîndu-ne la cum a evoluat numărul de cazuri, de persoane infectate, uitîndu-ne la cum a evoluat numărul de pacienți internați în spital, totuși numărul de persoane aflate în stare severă la Terapie Intensivă este mai mic, numărul de decese… Sigur, fiecare persoană generează o dramă în rîndul celor pe care-l cunosc, dar uitîndu-ne statistic este un număr totuși relativ mic. Deci, acestea sînt vești bune care ne fac să credem că vom intra pe o pantă descendentă, dar acest lucru nu-l putem confirma pînă la finalul săptămînii viitoare. Curbele noastre arată că ne aflăm în vîrf și dacă va fi o scădere atunci o putem constata mai clar la finalul săptămînii. Dacă nu, va fi o zonă, un platou ceva mai lung și după aceea va urma o scădere. Uitîndu-ne la ce s-a întîmplat în Islanda vedem că acolo unde s-a testat masiv, unde s-au putut izola cazurile rapid, curba teoretică de care vorbim este aproape de final și chiar e respectată așa la 1%.

Radio Top: Dar să rămînem în nota optimistă, domnule profesor. La acest moment, cînd stăm de vorbă, situația e mai bună decît cea preconizată în urmă cu trei patru săptămîni, nu? 

Mihai Dimian: Da, da. E mai bună  și decît cazul optimist. Gîndiți-vă că noi aveam și situațiile din Italia, Spania, Germania, Olanda, Belgia cu care ne comparam și spuneam, „O.K., probabil că vom evolua într-un anumit mod”. Am luat măsurile din timp, ceea ce introduce o corecție pozitivă în modelul urmat de ei. Deci, momentan, lucrurile sînt în regulă. Sigur, să spui din Suceava că lucrurile sînt bune nu e tocmai potrivit. În Suceava nu sînt bune, dar la nivelul țării lucrurile stau bine, iar pentru Suceava există într-adevăr un potențial optimist în acest moment.

Radio Top: Și trebuie să privim optimist lucrurile și lumea întreabă ce mai știi, pe mine personal, și cred că și pe dumneavoastră, și nu numai din Suceava, ci și din țară.

Mihai Dimian: Ceea ce este clar acum este că sîntem mult mai bine pregătiți decît în urmă cu trei săptămîni. Există disponibilitate în spital, se reîntorc, s-au reîntors cadrele medicale, există medicamente, chiar dacă nu știm exact că acele medicamente sînt cele mai potrivite, materiale de protecție… În acest moment organizarea, protecția și tratamentul atît cît cunoaștem noi este clar că sînt mult mai bune și aceste lucruri conduc la o evaluare optimistă. Numărul de ventilatoare a crescut și va crește în continuare din ce am văzut că se află în achiziții. Toate aceste dotări sigur ajută oamenii care trec prin situații dificile să aibă o șansă mai mare.

Radio Top: Foarte interesant de știut, domnule profesor Dimian, pentru că dumneavoastră ați fost de la bun început în această zonă. Vreau să vă întreb dacă puteți face o evaluare în următorul sens: adică, în momentul în care ați anunțat că dumneavoastră și colegii dumneavoastră veți implementa o linie de testare COVID și pînă astăzi în Spitalul Județean cît s-a schimbat? De unde a plecat spitalul și unde a ajuns din punct de vedere al medicamentelor, al materialelor de protecție, ventilatoare, etc., personal?

Mihai Dimian: Fiecare element pe care l-ați menționat a avut o evoluție diferită. E clar că la cîteva zile după ce a fost șocul puternic în Suceava, partea de materiale de protecție cred că a fost rezolvată. A fost nevoie de o mai bună organizare în distribuirea și folosirea materialelor, instruirea și protocoalele aferente, dar din acest punct de vedere, să spunem, partea de protecție a fost rezolvată în cîteva zile. De asemenea, poate că prin coordonarea militară a fost o mai mare disciplină și cel puțin asta am văzut din exterior, dar oamenii din  interior pot confirma acest lucru. Și cu ajutorul militarilor și al resurselor acestora s-a ajutat foarte mult spitalul în acea perioadă în ce privește organizarea și implementarea rapidă a unor măsuri. De asemenea, din punct de vedere al medicamentelor ne aducem aminte că a fost o perioadă mai critică, dar acum sînt medicamente îndeajuns, nu doar la spitalul din Suceava, ci și la Rădăuți și în alte zone unde ar trebui folosite. Aceste lucruri s-au rezolvat. Dacă nu în primele cîteva zile, cred că următoarele în două săptămîni… Lucrurile au ajuns la un normal, însă era o situație în care nu știai ce urmează. De aceea pregătirile puteau fi pentru 1.000 sau pentru 2.000 sau pentru 3.000. Și atunci, sigur, au fost mai multe măsuri care au încercat să asigure pregătirea necesară și pentru alt scenariu pesimist. De aceea vă spuneam că avem un scenariu pesimist și un scenariu optimist. Eu trebuie să mă pregătesc și pentru scenariul pesimist. Sîntem încă pe senariul optimist și ăsta e lucru bun.

Radio Top: În legătură cu conducerea militară. Am văzut discuții fel de fel și în spațiul public și în privat, dar și în Consiliul Judeţan. După părerea dumneavoastră, era nevoie de această conducere militară la Spitalul Județean?

Mihai Dimian: Mi-e greu să spun dacă era sau nu era nevoie, dar cert este că a fost utilă. Eu, personal, sînt recunoscător persoanelor care, iată, au venit din multe colțuri ale țării să ne sprijine în acest moment, sînt recunoscător domnului general Oprea, care, totuși, să nu uităm că era în retragere, pensionar și într-o zi a fost numit secretar de stat și a doua zi a fost aici la Suceava în cel mai mare focar din România și trebuie să coordonezi, iată, o situație de criză, într-un loc pe care nu-l cunoști, cu oameni pe care nu-i cunoști. Și vii și îți asumi această răspundere, trebuie să iei măsuri rapide, nu toate sînt cele mai bune. Cu siguranță, unii oameni stînd deoparte sau chiar din interior pot vedea lucrurile altfel, dar pentru mine, repet, a fost o decizie bună, care a dat rezultate bune și sînt recunoscător oamenilor care au venit și au făcut lucrurile astea… Eu le mulțumesc personal, dar să nu uităm că nu sînt doar ei. Ei au fost 20, dar sînt cîteva sute de oameni din spital, cadre medicale și personal auxiliar, care în această perioadă au muncit enorm și s-au expus la riscuri enorme pentru a ajuta oamenii din spital. Și implicit conducerea de la acea vreme… Deci nu doresc să se înțeleagă faptul că doar conducerea militară, ci conducerea militară împreună cu cadrele noastre au reușit să stabilizeze situația și să o pună poate pe acest scenariu să zicem optimist.

Radio Top: Domnule Dimian, dumneavoastră fiind apropiat acestei situații cu spitalul cu ce v-ați implicat, și USV a făcut mai multe lucruri, cred că o să facem într-o zi cînd o să aveți dispoziție și celelalte lucruri, să vorbim și despre celelalte chestiuni pe care le-a făcut universitatea suceveană. Și nu puține. Cred că e o discuție separată, că nu mai e timp acum. O ultimă întrebare: dacă pe dumneavoastră vă întreabă cineva acum, un apropiat, domnule. uite nu mă simt prea bine, oare să merg la Spitalul Județean să mă internez? Dumneavoastră ce sfat i-ați da?

Mihai Dimian: Să contacteze în primul rînd medicul de familie, să discute, să vadă dacă sînt simptomele respective și împreună să încerce testarea. În mod normal nu ar trebui să ajungă în spital, dar în situația actuală mi-e teamă că am ajuns în cealaltă extremă. Adică, oamenii se feresc atît de mult de spital încît ajung într-o situație critică ce nu mai poate fi recuperată. Deci e un punct critic, unde e bine să fii în spital și să primești tratamentele respective la timp, dacă e nevoie de ventilator să fie folosit la timp… S-ar putea ca o zi în plus în acest proces să fie prea mult. Deci, din acest motiv trebuie ca orice simptom sesisezi să contactezi medicul de familie și împreună cu el să iei o decizie cît mai apropiată de necesarul pe care îl ai la momentul respectiv și să nu stai, hai că poate îmi trece, hai că mai iau un Paracetamol și va fi bine, pentru că s-ar putea să evolueze într-un ritm rapid către o zonă foarte critică…

Radio Top: De aceea v-am întrebat pentru că există această reticență?

Mihai Dimian: Da, eu înțeleg și, vă dați seama, ne e teamă să mergem acolo unde sute de bolnavi și poate ne facem mai rău. Înțeleg lucrurile astea, dar în același timp, repet, este un moment critic dincolo de care s-ar putea să fie prea tîrziu și atunci trebuie să avem încredere. Sînt sute de oameni care au ieșit în aceste zile din spital vindecați. Deci, nu trebuie să prezentăm doar cazurile negative care au condus din păcate la deces, ci sînt sute de oameni vindecați și vor fi în continuare tot mai mulți odată  cu toată această pregătire și experiență pe care am acumulat-o în acest timp.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
Educaţie
General Construct - Anunturi angajare
Aeroportul International Stefan cel Mare Suceava
REVINE Suceava
Hornar de Bucovina
Locuri de munca in Romania
ROMFOUR - Transport international de persoane colete - auto pe platforma
Loial Impex Suceava