Președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur, i-a omagiat pe reprezentanții Bucovinei în Parlamentul de la Viena din perioada 1861-1918 în discursul său ținut marți, 28 martie, în fața acestui for legislativ al Austriei. Flutur a declarat că se simte onorat să adreseze câteva cuvinte în Parlamentul Austriei, în calitate de reprezentant al unei părţi din Bucovina istorică, cea din România, arătând că Bucovina fost reprezentată de 73 de deputați în cele 12 sesiuni parlamentare și de 10 reprezentanți în Camera superioară – Camera Domnilor. Reprezentanții Bucovinei în Parlamentul de la Viena, a spus șeful administrației județene, reflectau și structura etnică a populației, din statistici rezultând că, pentru perioada 1861-1918, din cei 73 deputați, românii au deținut 35 de mandate (47,94%), germanii, 16 mandate (21,92%), ucrainenii, 10 deputați (13,70%), evreii și armeano-polonii, câte 6 deputați (8,22% fiecare). Gheorghe Flutur a făcut o scurtă trecere în revista a perioadei în care Bucovina a fost inclusă în rândul țărilor și a provinciilor Coroanei de Habsburg – timp de 143 de ani, de la 1775 până în 1918 subliniind că la început, Bucovina a avut administrație militară austriacă, apoi, la 10 ani după anexare, în 1785, Bucovina a fost încorporată Galiției, ca simplu ținut administrativ, timp de 64 de ani.

”Evocând bucovinenii din Parlamentul de la Viena trebuie să arătăm că au fost mari patrioți”

”Aportul parlamentarilor bucovineni în Parlamentul de la Viena a fost semnificativ, atât în elaborarea legilor fundamentale, Constituția și Legile electorale, pentru întreg Imperiul, cât și unele legi și demersuri sectoriale și pentru promovarea intereselor provinciei Bucovina”, a arătat Flutur în discursul său.

El a menționat domenii ca: apărarea intereselor țăranilor, înființarea de școli cu predare în limba română, înființarea Universității, în 1875, la Cernăuți, asigurarea libertății presei, problema căilor ferate din Bucovina, proiecte referitor la instituțiile financiare – propuneri pentru înființarea Băncii țării, reglementarea salariilor învățătorilor și a medicilor rurali și multe altele.

Dintre personalitățile bucovinene care au activat în Parlamentul de la Viena Gheorghe Flutur a amintit, câteva dintre cele mai importante: Eudoxiu Hurmuzaki, om politic, apărător al autonomiei ducatului, în 1864 este numit căpitan al țării și va conduce lucrările Dietei Bucovinei, Alexandru Petrino, 1870-1871 ministru al Agriculturii,  Constantin Tomașciuc, primul rector al Universității din Cernăuți, Ioan Lupul, din 23 martie 1893 vicepreședinte al Camerei Deputaților, Constantin Isopescul-Grecul, vicepreședinte al Camerei, din 1911,  Iancu Flondor, artizan al unirii Bucovinei cu România, Anton Kochanowski, primar al orașului Cernăuți, Felix Maria Pino Friedenthal, fost și ministru al Comerțului, Eusebiu Popovici, membru al Consiliului Școlar al Austriei, membru al Academiei Române, Siegmund Conrad-Eybesfeld, ministru al Cultelor și Învățământului, Vladimir Repta, mitropolit al Bucovinei.

Flutur a precizat că cei 143 de ani cât timp Bucovina a fost inclusă în rândul țărilor și a provinciilor Coroanei de Habsburg, au lăsat câteva amprente asupra provinciei și anume: s-au pus bazele instituțiilor democratice – Parlament, Constituție, legi electorale, partide politice, s-au creat și apoi modernizat instituțiile fundamentale ale statului, în învățământ – școli,  Universitate, în sănătate, în justiție, în sistemul bancar, s-a dezvoltat infrastructura – drumuri, poduri, căi ferate, utilități în marile orașe (apa, energie electrică), cadastrarea teritoriului, amenajarea și îndiguirea râurilor,  amenajarea pădurilor și reglementarea exploatării lor, dezvoltarea mineritului – mina de sare Cacica și cea de mangan de la Iacobeni.

”Evocând bucovinenii din Parlamentul de la Viena trebuie să arătăm că au fost mari patrioți, au luptat pentru drepturile și interesele populației Bucovinei, au contribuit considerabil la dezvoltarea economică, socio-culturală și politică, atât a provinciei, cât și a întregului Imperiu. Iar noi, astăzi, le aducem un respectuos omagiu. Bucovina a fost, este și va rămâne, un ținut al toleranței, un ținut multietnic și multiconfesional, un model al conviețuirii pașnice între minorități. Bucovina este, aș putea spune, o Europa în miniatură, un model demn de urmat pentru vremurile actuale. Vă așteptam să o vizitați, să o cunoașteți – să fiți oaspeții noștri cât mai curând”, și-a încheiat discursul Gheorghe Flutur.