În contextul în care 2022 este declarat „Anul european al tineretului” și „Anul internațional al dezvoltării durabile a munților”, Euromontana – Asociația Europeană a Regiunilor Montane – a publicat rezultatele studiului desfășurat anul trecut în rândul tinerilor care locuiesc în zonele de munte din Europa, inclusiv România.

Rezultatele sondajului relevă date interesante, unele chiar surprinzătoare, privind așteptările și implicarea tinerilor din zona de munte, printre care:

– munții sunt atractivi, dar sunt necesare eforturi semnificative pentru furnizarea de servicii;

– zonele montane de mâine trebuie să fie dedicate și angajate spre sustenabilitate;

– există inegalități puternice între țări și regiuni.

Cum văd tinerii din România muntele ideal în 2040: mai multă infrastructură de bază pentru locuitori și un model de turism durabil și la scară mică pentru vizitatori.

În primul rând, aflăm că tinerii din România doresc o zonă montană orientată către turismul durabil. Mulți dinte ei vor să vadă dezvoltarea unui model de turism în România bazat pe valorificarea specificului local, a tradițiilor, și în special a gastronomiei. Mulți tineri consideră că, pentru a atrage turiștii, este nevoie de o mobilitate sporită, inclusiv o mobilitate durabilă cu mai multe piste de biciclete.

Turismul este unul dintre subiectele cele mai menționate de tinerii care descriu muntele lor ideal pentru viitor, și aproape toți insistă asupra durabilității modelului, referindu-se la mici furnizori de cazare, activități care leagă turiștii de natură și de un model de care depinde o rețea de mici afaceri locale.

În România se înregistrează o rată ridicată a tinerilor interesați să înființeze o afacere la munte (44,7%).

Dintre toate țările acoperite de sondaj, zona montană din România are cea mai mare rată de atractivitate pentru tineri.

Principalele motive pentru care tinerii din România vor să locuiască la munte, vedem că sunt aceleași cu cele observate la scară europeană: apropierea de natură și calitatea vieții. Totuși, în România, atașamentul față de locul de baștină, de zona de munte și față de familie par să joace cel mai important rol.

În același timp, tinerii din România sunt foarte nemulțumiți de accesul la sănătate, educație și oportunitățile de angajare în zona montană.

În timp ce satisfacția privind accesul la internet în România este mai mare decât în alte țări europene (79% dintre tinerii din România sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți), alte servicii sunt supuse unor rate ridicate de nesatisfacție. 77% dintre tinerii din zona montană a României susțin că sunt nemulțumiți de serviciile privind oportunitățile de angajare. Dintre aceștia, 21% dintre tineri spun că astfel de servicii nu sunt disponibile în zona lor; comparativ, acest procent este de doar 11% la nivel european.

În raport cu educația, 73% dintre tinerii de la munte ne spun că accesul la formare (de exemplu formare pe tot parcursul vieții sau vocațională), este fie nesatisfăcător, fie inexistent.

Prin urmare, România înregistrează cea mai mare rată de nesatisfacție în ceea ce privește educația din Europa!

O altă problemă majoră care iese în evidență este accesul la servicii și infrastructura sanitară în munții României. În timp ce la scară europeană, 73% dintre tineri sunt mulțumiți de asistența medicală, România are cea mai scăzută rată de satisfacție în acest sens, doar jumătate dintre respondenți fiind mulțumiți.

Euromontana a elaborat, la sfârșitul raportului, 6 fișe de țară, disponibile, pentru Franța, Italia, Norvegia, Polonia, România și Spania. Raportul complet în limba engleză se regăsește aici: https://cutt.ly/OI5ven4