Sursa: UECBV- Bruxelles.

1) Parlamentul European: propunere de rezoluție privind etichetarea cărnii de la animale abatorizate prin sacrificare rituală :

in data de 11 ianuarie 2016, opt deputați au prezentat o propunere de rezoluție privind etichetarea cărnii de la animale abatorizate prin sacrificare rituală.

Deputații europeni consideră că:

• consumatorii au dreptul la informare cu privire la produsele alimentare;

• carnea de la aceste animale poate prezenta un risc pentru sănătatea omului;

• un număr de studii științifice au arătat că sacrificarea rituale provoacă suferința animalelor;

• numai o parte a animalului sacrificat prin acest procedeu este consumată de către comunitatea religioasă în cauză, în timp ce restul este vândut pentru consum general.

Prin urmare, deputații europeni au cerut:

1. Elaborarea de către Comisie de statistici care să arate cât  din carnea vândută în Europa provine de la animale abatorizate prin sacrificare rituală.

2. Un apel către Comisie pentru  introducerea unui sistem de etichetare care să indice, în toate cazurile, dacă toate sau o parte din produsul din carne  provine de la un animal abatorizat prin sacrificare rituală.

Președintele va  transmite prezenta rezoluție Comisiei.

Toți deputații aparțin aceluiași grup politic (Europa Națiunilor și Libertate Group, Frontul FR Nationalbank) : Louis Aliot, Gilles Lebreton, Edouard Ferrand, Philippe Loiseau, Mireille d’Ornano, Sylvie Goddyn, Jean-François Jalkh și Mylene Troszczynski.

Această propunere nu a fost votată.

DAR :

Câteva explicații privind procedura pentru propunerile de rezoluție:

1. Orice membru poate depune o propunere de rezoluție referitoare la o chestiune care intră în sfera de activitate a Uniunii Europene. Moțiunea nu poate cuprinde mai mult de 200 de cuvinte.

2. Comisia competentă decide ce procedură urmează să fie adoptată. Aceasta poate combina propunerea de rezoluție cu alte propuneri de rezoluție sau rapoarte. Acesta poate adopta un aviz, care poate lua forma unei scrisori. Aceasta poate decide să elaboreze un raport, în conformitate cu articolul 52.

3. Autorii unei propuneri de rezoluție sunt informați cu privire la deciziile comisiei și ale Conferinței președinților.

4. Raportul conține textul propunerii de rezoluție.

5. Avizele sub forma unei scrisori adresate altor instituții ale Uniunii Europene se transmit de către președinte.

6. Autorul sau autorii unei propuneri de rezoluție depuse în conformitate cu articolul 123 alineatul (2), 128 (5) sau 135 (2), are dreptul să-l retragă înainte de votul final.

7. O propunere de rezoluție depusă în conformitate cu alineatul 1 poate fi retrasă de către autorul său  sau de primul semnatar în fața comisiei competente care a hotărât, în conformitate cu alineatul 2, să elaboreze un raport cu privire la aceasta. Odată ce mișcarea a fost preluată de către comisie, numai comitetul este împuternicit să-l retragă până la deschiderea votului final.

8. O propunere de rezoluție retrasă poate fi preluată și imediat redepusă de grup!

 

2) Sacrificarea religioasă în statele membre.

În prezent, următoarele state membre nu permit sacrificarea religioasă fără asomare:

• Letonia;

• Suedia;

• Slovenia;

• Finlanda;

• Danemarca.

Polonia, care a interzis sacrificarea religioasă fără asomare în 2013, a anulat decizia sa la sfârșitul anului 2014, pentru că a fost considerată neconstituțională.

Inițiativa olandeză privind etichetarea cărnii de la animale sacrificate religios:

Miercuri 24 februarie 2016, ministrul olandez al Agriculturii, dl. Martijn Van Dam, a informat Parlamentul printr-o scrisoare trimisă în olandeză  privind  noile măsuri de limitare a sacrificării religioase a animalelor.

Aceste măsuri includ:

• interzicerea exportului de carne cușer și Halal: cantitatea de animale sacrificate ritualic va fi suficientă numai pentru a acoperi consumul național de carne;

• în timpul sacrificării rituale, medicii veterinari oficiali sunt rugați să supravegheze procesul de sacrificare și abatoarele își vor asuma toate costurile aferente procedurii;

• carnea animalelor sacrificate ritualic va fi etichetată în mod clar;

• noi cerințe sunt in curs de elaborare.

În conformitate cu procedura legislativă olandeză, aceste măsuri nu vor intra în vigoare înainte de ianuarie 2017.

3) Comisia UE (memento).

Concluziile raportului Comisiei Europene privind un sistem de etichetare a UE in funcție de metoda de sacrificare:

• Interesul consumatorilor în a primi informații cu privire la asomare: 72% dintre respondenți au indicat interesul de a primi informații cu privire la asomarea animalelor la sacrificare (18% „foarte interesați”, 27% „destul de interesați” și 27% „puțin interesați”). Prin urmare, studiul a ajuns la concluzia că, pentru majoritatea consumatorilor informațiile cu privire la  asomare nu este o problemă importantă, cu excepția cazului adus în atenția lor. Cu toate acestea, aceasta este o problemă pentru un procent dintre  consumatori.

• Ințelegerea consumatorilor față de practicile de sacrificare: există puține date asupra înțelegerii de către consumator a procesului de sacrificare.

• Modalitățile de etichetare care să indice dacă animalele au fost asomate: informații cu privire la metoda de paralizare nu este relevantă pentru marea majoritate a consumatorilor în ceea ce privește furnizarea unui criteriu de decizie de cumpărare. Etichetarea produselor din carne proaspătă privind “animale asomate” sau “neasomate”  nu ar oferi consumatorilor mai multe opțiuni la nivelul pieței de vânzare cu amănuntul.

Etichetarea numai a cărnii de la animale neasomate ar informa consumatorii care sunt în mod special interesați de aceste informații.

• Costurile de introducere a etichetării:  ar implica un cost mic pentru   carnea proaspătă, dar ar fi potențial ridicat pentru produsele prelucrate.

• Bunăvoința de a plăti etichetarea: există dorința scăzută a consumatorilor de a plăti pentru astfel de informații.

• Consecințele introducerii etichetării obligatorii (altele decât costurile): introducerea  etichetării pentru a indica dacă un animal  a fost asomat sau nu, nu ar avea un impact asupra cererii pe termen lung. În cazul în care metoda de paralizare ar fi indicată, impactul ar fi potențial mai mare.

• Impactul asupra diferitelor grupe:  va duce la prețuri mai mari pentru grupurile religioase care cer carne de la animale neasomate. Nu va fi, de asemenea, riscul ca aceste grupuri religioase să devină “ stigmatizate ».

• Informațiile existente privind utilizarea asomării.

În statele membre in care operează derogarea, dar nu au scheme voluntare, poate fi dificil pentru consumatori să identifice carnea provenită de la animalele asomate; acest aspect merită cercetări suplimentare.