Academia Română a transmis județului Suceava salutul ei la împlinirea a 100 de ani de la Unirea Bucovinei cu Țara Mamă, salut adus de președintele celui mai înalt for științific al țării, acad. Ioan-Aurel Pop ”cu umilință, evlavie dar și cu demnitate”. Salutul a fost transmis în cadrul ședinței solemne a Academiei Române care a avut loc vineri, 16 noiembrie, la Muzeul de Istorie din Suceava, pentru a celebra 100 de ani de la unirea Bucovinei cu România.

Acad. Ioan-Aurel Pop: ”Dintre stâlpii națiunii, dintre instituțiile care au construit România Academia poate să-şi revendice rolul de începător şi rolul de stabilizator”

În cuvântul său acad. Ioan-Aurel Pop a subliniat că Academia Română încă de la înființare în anul 1866 a avut vocația unității românești. ”Suntem într-un moment de sărbătoare şi de cumpănă în acelaşi timp. Pentru cei care nu știu vreau să vă spun că Academia Română care a cinstit la 27 martie la Chilşinău împreună cu Aacademia Moldovei Unirea Basarabiei cu România trebuie să-și ducă până la capăt misiunea şi să facă acelaşi lucru şi în privința celorlalte provincii romăneşti care s-au alăturat Ţării în anul 1918. De altminteri Academia creată în urmă cu 152 de ani a avut vocaţia unităţii româneşti şi nu numai vocaţia unităţii culturale românești dar şi vocația unităţii politice a românilor. Dintre stâlpii națiunii, dintre instituțiile care au construit România Academia poate să-şi revendice rolul de începător şi rolul de stabilizator”, a spus președintele Academiei Române.

”Academia Română era pregătită de Marea Unire încă de la înființare”

El a arătat că în primul grup de fondatori ai Academiei s-au aflat și reprezentanții provinciilor înstrăinate. ”Doi basarabeni, doi bucovineni,  trei transilvăneni din Transilvania propriu-zisă, doi bănăţeni şi doi maramureşeni, doi români din spaţiul balcanic adică dintre cei pe care străinii îi numeau vlahi şi abia în a doua serie s-au reunit reprezentanţii României adică ai Olteniei şi Munteniei. Pentru că Dobrogea nu făcea parte din statul român atunci şi ai Moldovei celei mici dintre Carpaţi şi Prut mai puţin ai nordului Moldovei partea Țării Moldovei care era şi ea înstrăinată.  Deci până la urmă în Academie simbolic s-a reunit toată Ţara Românească care trăia în suflete și pe care românii vroiau să o vadă aievea pe hartă”, a spus acad. Pop. El a amintit că cele mai frumoase cuvinte de unitate românească le-a rostit Mihail Kogălniceanu în 1843 când a spus că el numește Patrie ”toată acea întindere de loc unde se vorbește românește”. Academia Română, a spus președintele ei, era pregătită de Marea Unire încă de la înființare.

Flutur: ”Îmi exprim bucuria, recunoştința şi admirația pentru inițiativa de a veni la Suceava pe care a avut-o Academia Română, stâlp al democrației şi al constituirii statului român de-a lungul istoriei”

Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, s-a arătat onorat de organizarea la Suceava a unei sesiuni solemne a Academiei Române pe care o consideră ”stâlp al democrației și al constiturii statului român”. ”Îmi exprim bucuria, recunoşința şi admirația pentru inițiativa pe care ați avut-o Academia Română stâlp al democrației şi al constituirii statului român de-a lungul istoriei de a veni la Suceava. Domnule președinte,  domnule academician Răzvan Theodorescu vă sunt recunoscător că aici am pus la cale să avem o sesiune solemnă a Academiei Române în ajunul Unirii şi este o mare onoare că cel mai înalt for ştiințific al ţării a ajuns la Suceava. Bucovina uneşte. Da pentru că avem prezente personalități, oameni de ştiinţă, academicieni şi din România de aici şi din Nordul Bucovinei și din Basarabia şi ne onorează foarte mult acest lucru. În urmă cu două săptămâni președintele României era prezent la Suceava pentru a omagia Centenarul. E nevoie mai mult ca oricând de unitate și ceea ce face Academia Română se înscrie pe această dorință”, a spus Flutur.

Ursu: ”Dacă Ardealul este ţara clasică a trecutului romanic Dacia, Bucovina este ţara clasică a trecutului românesc”

Cuvântul de bun venit a aparținut directorului Muzeului Bucovinei Constantin Emil Ursu. ”Dacă Ardealul este ţara clasică a trecutului romanic Dacia, Bucovina este ţara clasică a trecutului românesc”, a spus Ursu care a mulțumit Academiei Române pentru onoarea pe care a făcut-o Bucovinei de a ține o sesiune solemnă la Suceava.

Sală arhiplină la sesiunea solemnă a Academiei Române

La Suceava au fost prezentă conducerea dar și mai mulți membri ai Academiei Române. Evenimentul a fost onorat la cel mai înalt nivel de către membrii Biroului Prezidiului Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, preşedinte, acad. Răzvan Theodorescu, acad. Victor Voicu și acad. Bogdan C. Simionescu, vicepreședinți. Vor participa de asemenea acad. Eugen Simion, președinte al Secției de filologie și literatură, acad. Dorel Banabic, președintele Secției de științe tehnice, profesorii Ionel Cândea, Constantin Zălinescu și Sergiu Nedevschi, membri corespondenți ai Academiei Române. În cadrul evenimentului au susținut prelegeri: acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, prof. Alexandrina Cernov, Universitatea din Cernăuți, și scriitorul Vasile Tărâţeanu, ambii membri de onoare al Academiei Române și fondatori ai Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu“ din Cernăuți. De la Chișinău a fost prezent acad. Viorel Prisăcaru, membru al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. A luat de asemenea cuvântul prof.univ.dr. Ştefan Purici, prorectorul Universităţii „Ştefan cel Mare“ din Suceava. Bucovina de Nord a fost reprezentată la evenimentul de la Muzeul Bucovinei din Suceava de o delegație românească alcătuită din 12 membri de la Cernăuți. Manifestarea a fost organizată de Muzeul Bucovinei și Consiliul Judeţean Suceava, în parteneriat cu Academia Română. Coorganizator: Universitatea „Ștefan cel Mare“ din Suceava. Sala Muzeului de Istorie a fost arhiplină. Au fost prezenți printre alții primarul Sucevei, Ion Lungu, senatorul Virginel Iordache, fostul președinte al CJ, Gavril Mîrza, dr.Radu Rey, deputatul Emanuel Havrici, șeful învățământului sucevean, Gheorghe Lazăr, șefa Casei Corpului Didactic, Manuela David, deputatul Cătălin Nechifor, directorul ACET Ștefan Groza.

Pe data de 15/28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei, organ format din reprezentanții aleși ai românilor și ai naționalităților din Ducatul Bucovinei, imediat după înfrângerea și destrămarea Austro-Ungariei la sfârșitul Primului Război Mondial, vota în unanimitate unirea cu Regatul României.
În Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuți, Congresul General al Bucovinei, sub președinția lui Iancu Flondor, decreta: „Congresul General al Bucovinei, întrupând suprema putere a Țării și fiind învestit singur cu puterea legiuitoare, în numele suveranității naționale, hotărâm: unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare, până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României.“

Congresul a trimis o telegramă omagială regelui Ferdinand I, numit „Rege și Domn Liberator și Purtător de grijă al Bucovinei“, iar Iancu Flondor venea la Iași, în fruntea unei delegații de 15 bucovineni, pentru a prezenta autorităților române mesajul unirii Bucovinei.

Actul unirii va fi ratificat de către regele Ferdinand în 18/31 decembrie 1918, prin decretul nr. 3744, publicat în „Monitorul Oficial“ o zi mai târziu. Iancu Flondor și Ion Nistor vor fi numiți miniștri secretari de stat fără portofoliu în guvernul central. În anul 1919 începea procesul diplomatic de recunoaștere a făuririi României Mari pe baza tratatelor internaționale. Chestiunea Bucovinei va fi prezentată și susținută pe 1 februarie 1919 de către prim ministrul Ion I. C. Brătianu la Conferința de pace de la Paris.