Sala Mare a Palatului Administrativ din municipiul Suceava a găzduit vineri ședința comună a Consiliului Județean Suceava și Consiliului Regional Cernăuți (Ucraina). La reuniunea prezidată de cei doi președinți, Cătălin Nechifor respectiv Mihail Găiniceru, au participat guvernatorul regiunii Cernăuți, Mychail Papiev, prefectul județului Suceava, Florin Sinescu și consulul general al Ucrainei la Suceava, Vasyl Boiechko. Președintele Consiliului Regional Cernăuți a vorbit în limba română precizând că are permisiunea din partea deputaților Consiliului Regional Cernăuți. El a apreciat că ceea ce fac cele două structuri administrative reprezintă ”o locomotivă a mișcărilor în regiune”. ”Noi suntem convinși că în timp scurt vom avea o posibilitate să intrăm în România și UE fără vize, așa cum se întâmplă azi pentru cetățenii din România și UE. Guvernul și Parlamentul Ucrainei au făcut o chestie fără precedent, în spațiul CSI și anume au eliminat vizele pentru cetățenii UE. Sperăm că vom avea o înțelegere și un prim pas să fie semnat acordul pentru trafic mic între România și Ucraina. Relația între Cernăuți și Suceava e un exmplu care e urmărit de mai multe regiuni din Ucraina și din Suceava”, a spus Găiniceru.

Președintele Consiliului Regional Cernăuți a vorbit în limba română

Mychail Papiev, guvernatorul regiunii Cernăuți, a ținut să sublinieze importanța reuniunii de la Suceava care în final va fi simțită de cetățenii celor două zone. ”Ce s-a întâmplat azi e un eveniment care formează și istoria și situația actuală a relațiilor bilaterale. Mulțumiri președintelui Cătălin Nechifor datorită caruia am avut posibilitatea să ne întâlnim la Suceava. Putem spune, la figurat, că azi a avut loc ședința comună a Parlamentelor Bucovinei. Evaluarea evenimentelor de azi o vom primi de la cetățeni un pic mai târziu, în funcție de ce vor simți familiile din cele două zone. Nu întâmplător, accentul a fost pus pe micul trafic de frontieră, căci sunt multe familii despărțite de aceste frontiere. Un punct esențial însă, e colaborarea în domeniul economic. Bucovina ar putea deveni un culoar prin care să treacă rutele din Balcani spre nordul Europei. Bucovina este ținutul în care merită să trăiești, se spune la Cernăuți. Și în sudul Bucovinei, datorită eforturilor depuse de administrația locală sperăm ca acest motto să devina realitate”, a declarat Papiev.

Nechifor: ”Am dat azi un semnal politic extrem de puternic, care va fi văzut de mediul de afaceri, dar și de locuitorii celor 2 zone”

Șeful administrației județene, Cătălin Nechifor, a declarat că pe viitor cele două regiuni vor pune accentul în primul rând pe dezvoltarea relațiilor economice. “Chiar dacă au trecut 4 ani de la ultima ședință comună sunt convins că întâlnirile vor fi mai dese de acum încolo. Una din temele de interes comun pe care vrem să o punem în practică va fi dezvoltarea unei colaborări mai sănătoase în domeniul economic. A venit momentul să profităm din punct de vedere economic de situația internațională. Sunt premise și avantaje competitive care dau posibilitatea afacerilor. Îmi doresc ca la final de an când va exista o stabilitate politică în ambele țări să putem trece efectiv la colaborarea aceasta. Am dat azi un semnal politic extrem de puternic, care va fi văzut de mediul de afaceri, dar și de locuitorii celor 2 zone și vom realiza un cadru profitabil pentru Suceava și Cernăuți”, a declarat Nechifor.

Deschiderea unor noi puncte de trecere a frontierei

Deschiderea unor noi puncte de trecere între cele două state a fost unul din subiectele de pe ordinea de zi a şedinţei comune. Mychail Papiev, guvernatorul Regiunii Cernăuţi, a arătat că este vorba de punctele de frontieră Fântâna Albă-Climăuţi, respectiv Şipote-Izvoarele Sucevei. „Ne vom adresa Guvernelor noastre pentru deschiderea acestor puncte de trecere a frontierei. În acest mod vom elimina tensiunile sociale apărute ca urmare a închiderii celor cinci puncte de trecere a frontierei existente în zonă”, a spus Papiev. Cătălin Nechifor a precizat că în viitorul apropiat vor fi eliberate o sută de permise de tranzit, câte 50 pentru partea ucraineană şi tot atâtea pentru partea română.