Senatorul ALDE de Suceava consideră că infrastructura spitalicească din România este încă neadecvată, fiind necesare investiții în acest domeniu. În şedinţa din data de 11 aprilie 2018, Comisia pentru Dezvoltare Regională, Administrarea Activelor Statului şi Privatizare, condusă de senatorul Ilie Niţă, a dezbătut şi avizat două proiecte de lege iniţiate de Guvernul României. Astfel, pe ordinea de zi s-au aflat L 177/2018, Proiect de lege privind finanţarea activităţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a unităţilor subordonate şi L179/2018 – Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.23/2018 privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului şi administrarea Societăţii Române de Televiziune în domeniul public al Municipiului Bucureşti. Ilie Niță a arătat că ordonanţa de urgenţă avizată favorabil în Comisie este de o importanţă deosebită având în vedre că aceasta reprezintă un pas fundamental în realizarea viitorului Spital Municipal pentru regiunea Bucureşti-Ilfov.
De precizat că dezbaterile din cadrul şedinţei conduse de Ilie Niţă asupra Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.28/2018 au subliniat mai multe aspecte importante. Ilie Niță a arătat că în România există în prezent 360 de spitale publice, de la spitale universitare, care furnizează servicii terţiare de cel mai înalt nivel, localizate în Bucureşti şi în alte şase centre universitare, la spitale mici, cu două-trei specialităţi sau chiar una singură. „S-a subliniat faptul că reforma asistenţei medicale planificată în baza obiectivelor strategice stabilite prin Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020, presupune reorganizarea spitalelor pe niveluri de competenţă, asigurând tratamentul cazurilor critice şi complexe în spitale regionale cu un înalt nivel de performanţă şi delegarea tratamentelor de durată sau ambulatorii altor tipuri de spitale, în vederea asigurării calităţii serviciilor medicale pentru toţi beneficiarii”, a spus Ilie Niță. El a spus că în cadrul ședinței comisiei a urmărit în ce mod prezentul proiect de lege se încadrează în Planurile Regionale privind Serviciile de Sănătate, elaborate de Ministerul Sănătăţii, planuri ce urmăresc asigurarea unei distribuţii corecte şi eficiente a serviciilor medicale în regim ambulatoriu şi intraspitalicesc la nivelul întregii ţări, cu o răspândire adecvată la nivelul unităţilor de îngrijire primară, secundară, terţă şi pe termen lung. Senatoul ALDE de Suceava a arătat că planurile regionale de servicii medicale reprezintă o viziune guvernamentală pe termen mediu şi lung şi o strategie operaţională pentru o reţea regională de servicii de asistenţă medicală eficientă, sustenabilă şi echitabilă.
„În cazul Planului de servicii medicale aferent Regiunii Bucureşti-Ilfov, s-a menţionat faptul că acesta se adresează unei populaţii de aproximativ 2.3 milioane de locuitori (11.5% din populaţia ţării), fiind regiunea cu cel mai mare grad de urbanizare şi cea mai mare densitate a populaţiei din România. Întrucât populaţia acestei regiuni este în continuă creştere şi în proces de îmbătrânire, conform celor mai recente prognoze demografice, s-a stabilit necesitatea unei strategii de reconfigurare a spitalelor din regiunea Bucureşti-Ilfov, strategie din care face parte şi proiectul de lege avizat în Comisie”, a declarat Ilie Niță, care a adăugat că „necesitatea acestei reconfigurări a fost subliniată în cadrul dezbaterilor prin prezentarea situaţiei actuale – o mare parte din spitalele româneşti existente sunt vechi, construite la sfârşit de secol XIX, început de secol XX, după teorii şi reguli considerate depăşite în ziua de astăzi. Majoritatea spitalelor judeţene sunt construite în anii 70. Structura pavilionară a unui număr important de spitale este iarăşi inadecvată – deseori secţii ale aceluiaşi spital se află în corpuri diferite de clădire, uneori chiar la mulţi kilometri distanţă, fapt ce îngreunează tratamentul pacienţilor ce necesită îngrijiri din partea mai multor specializări medicale. De asemenea, clădirile sunt deseori în stare avansată de degradare, puţine spitale fiind renovate în ultimii 50 de ani. Riscurile generate de această stare de fapt sunt multiple, atât pentru pacienţi cât şi pentru personalul medical, la care se adaugă lipsa de confort pentru ambele categorii, o motivaţie scăzută în rândul personalului medical şi o cheltuire ineficientă a fondurilor publice (încălzirea unor clădiri neizolate termic, distanţe mari între clădiri, etc). Conform standardelor europene, o clădire medicală ar trebui înlocuită după 30-50 de ani de funcţionare, din multiple motive, dar cel mai relevant pentru sănătatea pacienţilor este deteriorarea condiţiilor epidemiologice din spitale – infecţiile nosocomiale devenind imposibil de înlăturat”.
De precizat că Ilie Niță a subliniat faptul că infrastructura spitalicească este într-adevăr neadecvată, atrăgând după sine riscuri semnificative atât pentru pacienţi, cât şi pentru personalul medical şi generând costuri suplimentare la bugetul statului. Niță a declarat că în acest context, necesitatea construirii unei noi unităţi sanitare, a Spitalului Metropolitan, în regiunea Bucureşti-Ilfov, este de netăgăduit. „Cu toate că în Municipiul Bucureşti există un număr aparent mare de spitale, serviciile oferite de acestea nu se ridică la aşteptările cetăţenilor. Au fost constatate mai multe neajunsuri în rândul spitalelor din Bucureşti şi dat fiind specificul, aceste clădiri nu pot fi consolidate, reparate, reconfigurate şi modernizate la standardele actuale decât după relocarea activităţii medicale în alte spaţii, care în momentul de faţă nu există. Construirea unui spital metropolitan nou în Bucureşti este, aşadar, vitală şi prezintă multiple avantaje”, a spus senatorul ALDE de Suceava.
Ilie Niță a mai explicat că primăria Municipiului Bucureşti a demarat un proiect extrem de important în acest sens, respectiv construirea Spitalului Metropolitan, cu o capacitate de aproximativ 2000 de paturi, o investiţie de aproximativ 300 milioane de Euro finanţată din fonduri ale bugetului local. „Pentru realizarea proiectului a fost identificat un teren optim, situat în Bucureşti, pe Şoseaua Pipera nr. 63-65, situat într-o zonă echipată edilitar şi cu toate utilităţile şi care asigură acces facil atât dinspre Bucureşti cât şi din Ilfov. Acest teren se află în administrarea Societăţii Române de Televiziune din 1990, când Radioteleviziunea Română a solicitat Departamentului Agriculturii de Stat transmiterea terenului în suprafaţă de 50.000 mp din administrarea Întreprinderii Agricole de Stat Mogoşoaia în administrarea Radioteleviziunii Române în vederea executării investiţiei „Bază tehnică de utilaje şi mijloace de transport”. Ulterior, s-au demarat studii de fezabilitate pentru realizarea obiectivului de investiţii „Bază tehnică TV – Pipera” în 1994. Cu toate acestea, terenul în prezent este viran, fiind construite doar o poartă de acces, o cabină de pază în stare avansată de degradare şi o fundaţie de beton neterminată. Societate Română de Televiziune şi-a exprimat acordul în transmiterea terenului către Primăria Municipiului Bucureşti în vederea realizării Spitalului Municipal”, a declarat senatorul ALDE de Suceava.
Având în vedere cele prezentate în cadrul dezbaterii, preşedintele comisiei, Ilie Niţă, a supus la vot avizul asupra proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă, rezultatul votului fiind în unanimitate favorabil. Comisia va fi, de asemenea, deosebit de interesată de evoluţia proiectului Spitalului Municipal şi va urmări îndeaproape realizarea sa. El a precizat în elaborarea avizului, Comisia a introdus un amendament ce vizează respectarea angajamentului Primăriei Municipiului Bucureşti de a realiza obiectivul de investiţii „Spital Metropolitan”, în caz contrar, imobilul vizat de acest proiect de lege va reveni la în domeniul public al statului şi în administrarea Societăţii Române de Televiziune.
Pe de altă parte, Ilie Niță a precizat că al doilea proiect de lege avizat în Comisia pentru Dezvoltare Regională, Administrarea Activelor Statului şi Privatizare în cadrul şedinţei din 11 Aprilie a fost iniţiat de Guvernul României prin intermediul Ministerului Justiţiei şi vizează modificări de ordin tehnic al legislaţiei privind finanţarea activităţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a unităţilor subordonate.
„În fapt, proiectul de lege urmăreşte abrogarea Legii nr. 48/2012 şi înlocuirea acesteia cu o nouă lege, întrucât modificarea unui act normativ nu este posibilă decât în măsura în care nu se afectează concepţia sa generală ori caracterul unitar, în caz contrar fiind necesară abrogarea şi înlocuirea actului normativ. Principala noutate adusă de acest proiect de lege este de a detalia toate sursele de venituri ale sistemului administraţiei penitenciare, pe tipuri de unităţi. Legea 48/2012, ce se doreşte a fi înlocuită, prevedea că finanţarea activităţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a unităţilor subordonate se face din venituri proprii şi din subvenţii alocate de la bugetul de stat. Cu toate acestea, legea nu detalia concret activităţile din care se pot realiza venituri, fapt îndreptat de prezentul proiect”, a declarat Ilie Niță. La final, proiectul de lege a fost avizat favorabil în unanimitate de membrii Comisiei şi a fost transmis Comisiei de specialitate sesizată în fond.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
Politic
Aeroportul International Stefan cel Mare Suceava
REVINE Suceava
Karls Jobs 2018
ROMFOUR - Transport international de persoane colete - auto pe platforma
Loial Impex Suceava