Masada – o fortăreață invulnerabilă de piatră, cu o suprafață de 7,3 hectare de terasă stâncoasă netedă, fără copaci, arsă de soarele Palestinei, la o înălțime de 426 de metri. Aici, în apropierea coastei de sud-vest a Mării Roșii, o garnizoană de zeloți evrei a sfidat o armată romană de 15 000 de oameni, timp de doi ani, înainte să se sinucidă pe 15 aprilie, preferând această soartă predării.

Zeloții erau un grup fanatic de fundamentaliști evrei, hotărâți să fondeze o teocrație și să distrugă regimul instaurat în Palestina de romanii păgâni. Fondat de un extremist cu un nume nefericit din perspectivă istorică, Iuda, grupul zeloților a declanșat prima revoltă în anul 6, iar în anul 66, a atacat din nou, conducând o revoltă în Iudeea, în cursul căreia guvernatorul roman a fost ucis, la Ierusalim fiind ulterior instaurat un regim militar.

În decurs de un an, în Palestina a sosit o armată romană sub comanda împăratului Vespasian, zdrobind orice rezistență a rebelilor. Însă înainte de această misiune, împăratul de atunci, Vitellius, a fost răsturnat de la putere și ucis, iar Vespasian a părăsit Palestina pentru a prelua conducerea imperiului, lăsându-l la comandă pe fiul său, Titus.

În anul 70 d.Hr., romanii cuceriseră din nou Ierusalimul, distrugând cu această ocazie Al Doilea Templu. Însă garnizoana zelotă de la Masada, deși avea numai o mie de soldați, credea că pozițiile sale nu puteau fi niciodată luate cu asalt și refuza cu încăpățânare să se predea. Nu luaseră în calcul hotărârea romanilor și formidabilele lor tehnici de asediu.

Comandantul roman Flavius Silva și-a dat seama că un atac frontal era imposibil și că imensele rezervoare ale Masadei, alimentate de un apeduct, puteau să asigure alimentarea cu apă a fortăreței pe termen aproape nelimitat.

Răspunsul lui a fost să construiască o rampă de asediu monumentală, pe zidul vestic al fortăreței, care, în cele din urmă, le-a permis atacatorilor să creeze o breșă în masivele ziduri de apărare. Cu toate acestea însă, când romanii au reușit într-un târziu să intre în fortăreață, nu au mai găsit aici decât cadavre deoarece toți apărătorii, conduși de un anume Eleazar ben Jair (descendent al lui Iuda, care fondase grupul zeloților) se sinuciseseră, ucigându-și chiar și femeile și copiii.

Abia după ce romanii au ocupat fortăreața, două femei și cinci copii și-au făcut apariția dintr-o conductă de apă, în care se ascunseseră pentru a evita masacrul.

Au fost singurii supraviețuitori evrei.

Tot la 15 aprilie:

1452: Se naște Leonardo da Vinci.

1764: Moare de cancer pulmonar Doamna de Pompadour, metresa lui Ludovic al XV-lea.

1891: Inventatorul american Thomas Edison face o demonstrație publică a kinetoscopului său, un aparat cu imagini fotografice în mișcare.

1912: Se scufundă transoceanicul britanic de linie Titanic, după ciocnirea cu un aisberg.

Geo Alupoae, critic de teatru.