„Tutunul nu mai e monopol de stat în România, dar statul e principalul beneficiar al acestei industrii. Plătim taxele în avans pentru produsele noastre, pe 25 ale lunii, fie că mai sunt încă în magazine sau au ajuns la consumatori. Tutunul e mare producător, mare contribuabil și mare exportator. În cazul României, e o industrie care contribuie pozitiv în toate domeniile economice. De ce suntem un mare contribuabil? Pentru că aproximativ 75% din prețul unui pachet de țigarete înseamnă accize, TVA și alte taxe și contribuții”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova și Bulgaria, la Forumul diplomației economice și al exportatorilor, organizat de Clubantreprenor.ro.

Pentru 2021, oficialul JTI estimează o contribuție la buget de circa 20 miliarde lei, față de peste 17,54 miliarde în 2020. Suma reprezintă echivalentul a 13,5% din PNRR, bani pentru care statul nu trebuie să îndeplinească nicio condiție.

„Sunt trei fabrici mari în România, care angajează români, plătesc taxe statului român și exportă o mare parte din țigaretele produse aici, echilibrând balanța comercială”, a subliniat directorul JTI.

În 2020, exporturile de produse din tutun au fost de 1,3 miliarde de euro, contribuția pozitivă a tutunului la balanța de plăți fiind de circa un miliard de euro. În 2021, doar pentru primele nouă luni valoarea exporturilor e de peste 950 milioane de euro, iar contribuția la balanța de plăți de peste 700 miloane de euro.

În 2020, industria tutunului a devenit cel mai solid contribuabil la buget, în contextul scăderii veniturilor provenite din energie. Tot în 2020, potrivit Eurostat, România a urcat în topul marilor producători europeni de țigarete, pe locul al doilea, la egalitate cu Germania și după Polonia.

Ce ar trebui făcut ca România să devanseze Polonia și să devină primul producător de țigarete din Europa?

„Ca să putem raporta rezultate bune în continuare, nu cerem nimic de la stat, în afară de stabilitate legislativă și predictibilitate fiscală.  Conform unui studiu al Asociației de Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), în condițiile unor reglementări echilibrate și a menținerii pieței negre la sub 10%, industria ar putea vira anual la buget peste 5,7 miliarde euro. Referitor la predictibilitatea fiscală, anul acesta se încheie actualul calendar de creștere a accizelor pentru țigarete. Nu știm ce urmează și tocmai de aceea am dori să fie adoptat un nou calendar pe cinci ani, ca să ne pregătim planurile în cunoștință de cauză. După aderarea României la UE, taxarea țigaretelor a fost reglementată de Directive europene. Acum, nivelul accizei este de 114 euro la mia de țigarete. Directiva urmează să fie modificată, dar nu cred că este nevoie să așteptăm Bruxelles-ul ca să facem ceva. E clar că este nevoie de bani la buget, dar ar fi bine să știm ce ni se pregătește, măsurile să fie adoptate cu șase luni înainte și să intre în vigoare de la 1 ianuarie, cum prevede Codul Fiscal”, a mai spus Gilda Lazăr.

„Piața s-a putut dezvolta normal pentru că am avut o politică fiscală coerentă și predictibilă, iar contrabanda a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii 15 ani, la sub 10%. Dacă privim la anii trecuți, se vede cum în perioadele de instabilitate legislativă și de incertitudine, exporturile au scăzut, la fel și taxele virate la buget. Un exemplu bun este cel al întârzierii transpunerii Directivei tutunului, care a dus la perturbări ale procesului de producție. Dată fiind importanța industriei pentru economie, ar trebui să avem un for tutelar care să abordeze cu echilibru acest sector, ca de exemplu Ministerul Economiei, cel al Finanțelor sau al Agriculturii. Am solicitat acest lucru, dar în continuare suntem reglementați de Ministerul Sănătății, care are o perspectivă radicală față de acest sector”, a precizat reprezentantul JTI.