MOPAN Suceava

Chinuit de un cancer la gât și aproape falit, cel mai mare general al Americii din perioada Războiului Civil și cel de-al optsprezecelea președinte, Ulysses S. Grant, a murit în ziua de 23 iulie 1885, în casa sa de la Mount McGregor, în Munții Adirondacks, la vârsta de 63 de ani.

Grant nu părea că va ajunge departe în tinerețe, absolvind Academia Militară West Point al douăzeci și unulea din promoția sa. După ce a luptat în Războiul Mexican, a părăsit armata pentru a munci în magazinul de pielărie al tatălui său, însă a fost rechemat în serviciul militar, în timpul Războiului Civil.

Datorită capacității sale de înțelegere a strategiei, a dorinței de inovare și a tenacității extraordinare în luptă, a devenit general comandant al Nordului, îngenunchind în cele din urmă Sudul.

În 1868, la 46 de ani, Grant a devenit cel mai tânăr președinte ales. Inițial bucurându-se de un mare succes popular, a obținut și un al doilea mandat în 1872, credulitatea și probabil naivitatea sa permițând înflorirea corupției la nivelul guvernului, el înrăutățind situația și acceptând cadouri din partea admiratorilor.

Scandalurile legate de căile ferate, whiskey și aur, precum și punerea sub acuzare a unui secretar de stat pentru luare de mită n-au făcut decât să-i distrugă lui Grant reputația, cu toate că el, personal, era absolut onest.

Ultimii ani de viață ai lui Grant au fost la fel de plini de eșecuri pe cât fuseseră plini de succese cei de mijloc. A intrat alături de fiul său într-o firmă de brokeraj care a ajuns la faliment, datorând suma colosală de aproximativ 17 milioane de dolari, din cauza activității frauduloase a unuia dintre partenerii săi.

În acest moment, Grant suferea deja de un cancer la gât, care avea de altfel să-l ucidă, căpătat, fără îndoială, de pe urma obiceiului de o viață întreagă de a fuma cincizeci de trabucuri pe zi. Însă, în ciuda bolii, era hotărât să recupereze cel puțin o parte din averea familiei, scriindu-și memoriile.

Grant a început să scrie în vara anului 1884, împreună cu fiul său cel mare, Fred, și cu un documentarist care verifica datele, obținea documente și revizuia manuscrisul. În luna octombrie, cancerul de care suferea a fost diagnosticat ca terminal și scrierea memoriilor a devenit o cursă contra cronometru. Pe măsură ce starea sănătății i se agrava și durerile deveneau tot mai puternice, i s-au prescris cocaină și morfină.

Manuscrisele primelor două volume de memorii au fost trimise la cules în luna aprilie. În luna mai, a început să-i dicteze unui stenograf povestirile, însă, când a început să aibă dificultăți de vorbire, s-a cuibărit în biblioteca sa, sub o pătură, și și-a scris sârguincios de mână povestea. Atât de gravă era starea sănătății, încât comunicarea era limitată exclusiv la note scrise.

În iunie, Grant și-a părăsit locuința din New York la recomandarea medicului, în speranța că va fi capabil să-și încheie memoriile înainte să moară. Anterior, semnase un contract de publicare cu prietenul său Mark Twain și memoriile îi aduseseră aproape 450.000 de dolari, însă în momentul publicării lor, el deja murise.

Un tren special l-a dus către nord, în gările de-a lungul traseului adunându-se mulțimi ca să-l salute. La Saratoga Springs, unde a schimbat trenul, veteranii l-au întâmpinat cu ovații. La 20 de ani de la Războiul Civil, Grant rămăsese un personaj popular. Instalându-se în casa din Mount McGregor, i-a scris medicului său o serie de note în care își descria starea în continuă deteriorare și efectele medicamentelor pe care le lua.

Ultimul bilet, scris cu numai câteva zile înainte să moară, a fost: „Nu dorm, cu toate că uneori mai ațipesc câte puțin. Dacă rămân treaz, mi se vorbește și efortul de a răspunde îmi provoacă dureri. Cred că sunt un verb și nu un substantiv propriu. Verbul este tot ceea ce înseamnă a fi, a face sau a suferi. Eu semnific toate trei la un loc”.

Funeraliile lui Grant au stat mărturie a respectului de care se bucura, nu numai din partea camarazilor de arme, ci și a foștilor dușmani. Însoțind sicriul, alături de generalii Uniunii William Sherman și Philip Sheridan, s-au aflat doi generali confederați, Joe Johnston și Simon Buckner.

În cursul vieții, Grant înfrânsese Sudul; după moarte, ajutase la reconcilierea lui cu învingătorii unioniști.

Tot la 23 iulie:

1745: Bonnie Prince Charlie debarcă în Scoția, într-o încercare sortită eșecului de a câștiga tronul Marii Britanii.

1757: Moare compozitorul italian Domenico Scarlatti.

1865: Predicatorul britanic William Booth fondează Armata Salvării.

1951: Moare în închisoare mareșalul francez trădător și lider al guvernului de la Vichy, Philippe Pétain.

 

Geo Alupoae, critic de teatru.

Ulysses S. Grant: general mare, președinte îngrozitor, 10.0 out of 10 based on 1 rating
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (1 vote cast)
Cultural
SAV-COM Suceava
MOPAN Suceava
FACOS Suceava
Edofier Fier Forjat
E.ON - Luna aceasta, factura electronica iti poate aduce premii in fiecare zi
Jidvei - vinuri albe romanesti de calitate
Jidvei - vinuri albe romanesti de calitate
A.I.T.I. Imobiliare Suceava
General Construct - Anunturi angajare
Aeroportul International Stefan cel Mare Suceava
REVINE Suceava
Hornar de Bucovina
Locuri de munca in Romania
ROMFOUR - Transport international de persoane colete - auto pe platforma
Loial Impex Suceava