Un interesant monument cu o istorie aparte zace în paragină la Șerbăuți aflându-se într-o stare avansată de degradare. Este vorba de capela familiei armene Kapri amplasată pe marginea drumului care străbate localitatea dincolo de gardul de fier forjat. Capela a fost ridicată în anul 1881 de baronul Michael Kapri după decesul soției sale Apollonia. Prin anii 90 pe frontonul capelei încă se mai putea vedea blazonul nobiliar și o inscripție în limba latină. Sătenii își amintesc că odinioară preotul catolic din  Siret oficia anual slujba în capelă de Sf. Maria Mare pe 15 august. Prin demersurile lui Peter von Kapri în anul 1998 capela a fopst recunoscută ca monument și inclusă de Ministerul Culturii și Cultelor în lista monumentelor istorice. La un moment dat s-au început lucrări de restaurare a capelei însă din lipsă de fonduri acestea au fost sistate iar monumentul se degradează pe zi ce trece.

”După ce s-a tăbluit cupola s-au terminat fondurile. Mai era restul de acoperiș, tencuitul și zugrăvitul ,intern și extern, a întregii clădiri. Cum nu au reușit să obtina o suplimentare la finanțare au abandonat lucrarea. Cum nu i-a tras nimeni la raspundere lucru a ramas în voia sorții. Si de atunci umezeala și înghețul distrug sistematic. Clădirea arată mult mai rău decât înaintea renovarii. Deci banii cu renovarea s-au dus pe apa sâmbătei”, relata la un moment dat pe pagina sa de socializare Madi Mandiuc, un localnic născut în casa de lângă capelă și a cărui bunică dinspre mamă a fost guvernantă la cei doi copii ai baronului iar bunicul administrator pe moșie.

”Când au venit rușii, în 1944, au scotocit prin sicriele din cavou dar negăsind ceva de valoare au pus să fie zidită intrarea. Pentru distracție au tras rafale de automat pe peretele deasupra intrării în cavou”

”Sub capelă se află cavoul cu sicriele unor membri ai familiei. Accesul în cavou se face printr-o ușă metalică aflată în partea opusă intrării principale. Titlul nobiliar era de baron, naționalitate armeana iar confesiunea catolică. O curiozitate a acestei capele este orientarea altarului spre vest. Când au venit rusii, în 1944, au scotocit prin sicriele din cavou dar negăsind ceva de valoare au pus să fie zidită intrarea. Pentru distracție au tras rafale de automat pe peretele deasupra intrării în cavou. În 1955 au fost confiscate din capelă cărți, haine preotești, icoane. Icoana cea mare de pe altar, reprezentând pe maica Domnului cu pruncul în brațe, au deteriorat-o prin tăiere. Pianina din balcon a fost dusă la căminul cultural, amenajat într-o casă evreiască, iar acolo a drangait-o cine a vrut și cine nu până au distrus-o . Deasemenea zidul de piatră, de doi metri, din jurul capelei a fost demontat si folosit la fundația sfatului popular. În sat erau trei paratrasnete: la biserică, la capelă și la școală. Protejau zone din sat de fulgere. Cineva a încercat să fure cablul de împământare. A reușit doar să-l taie. A fost înnodat și de atunci cînd trecea prin el un fulger bubuia foarte tare”, mai povestește localnicul.