Rapid Suceava a pierdut în prima etapă la revenirea unei echipe sucevene în eşalonul secund al fotbalului românesc după o pauză de câţiva ani buni. Formaţia suceveană a pierdut în faţa echipei Delta Tulcea, o grupare cu mare experienţă competiţională şi care an de an a încheiat campionatul seriei I a Ligii a II-a pe unul din primele locuri ale clasamentului.

În pofida faptului că la un moment dat oaspeţii au condus cu 3-0, jocul formaţiei gazdă nu a fost unul rău, ci doar dominat de emoţiile inerente unei dispute cu care o parte din tinerii jucători suceveni nu s-au mai întâlnit. Este adevărat că începutul partidei a părut unul dezastruos pentru elevii antrenorilor Bogdan Tudoreanu şi Ion Buzoianu, dar publicul sucevean trebuie să aibă totuşi puţintică răbdare pentru că diferenţa dintre gazon şi tribune sau micul ecran este una absolut semnificativă.

Dacă analizăm un pic golurile primite de Rapid Suceava vom vedea că ele nu au fost neapărat urmarea unor faze de „şah mat”. Primul a fost dintr-un plonjon destul de „ofilit”, mingea fiind scăpată în poartă ca pe un „peşte” de portarul Pascal, iar al doilea a fost dintr-un şut deviat, la fel de „ofilit” ca şi primul, acelaşi goalkeeper Pascal fiind parcă înfipt în direcţia opusă în care a venit mingea. Despre al treilea, care a fost din penalti, se poate discuta şi despre el, fundaşul gazdelor Fl.Plămadă atacând prin alunecare în careu un atacant care era într-o poziţie laterală faţă de poartă, lucru care nu se face şi pe care-l înveţi de mic. Nu trebuie învinuiţi prea mult însă jucătorii suceveni care nu au reuşit prea multe lucruri bune şi au mai greşit pentru că, aşa cum am menţionat din start, ei au fost deosebit de emoţionaţi, iar picioarele le-au tremurat destul de tare încă din debut. Din clipa în care şi-au dat seama însă că nu joacă cu AC Milan sau FC Barcelona, ci cu Delta Tulcea, rapidiştii suceveni au făcut un meci bun în care au demonstrat că au resurse şi se pot ridica la nivelul Ligii a II-a.

Sinceri să fim, cu excepţia lui Semeghin şi poate a lui Negru, fotbaliştii cu multe meciuri de calibru în urmă, ceilalţi au evoluat în partide de alt nivel. Mai mult chiar să nu omitem faptul că şi Homneac, jucător de talent şi experienţă s-a accidentat în minutul 12. Oricum, o parte din jucătorii tineri ai Sucevei au arătat reale calităţi.

Aşadar, nu trebuie să fim foarte duri cu cei de la Rapid Suceava şi trebuie să avem răbdare pentru că mai sunt etape destule în faţă, iar adversarele formaţiei sucevene sunt echipe cu nume şi trecut, cel puţin în eşalonul secund. Lucru bun pentru formaţia rapidistă este că a „atacat” meciul cu Delta Tulcea cu o garnitură alcătuită în marea ei majoritate din fotbalişti crescuţi pe aceste meleaguri.

Încă un lucru mai am de spus. În fotbal, la fel ca peste tot de altfel, există ierarhii în funcţie de experienţă şi valoare. Ele sunt foarte utile la antrenamente de exemplu, însă în meci atunci când echipa trebuie să se comporte ca un singur mecanism ele dăunează. Logic şi etic, ce ar putea un tânăr jucător să comenteze în faţa lui Semeghin sau Daniel Bălan, dar în meci este bine să nu-i „biciuieşti” prea tare pe cei mai tineri, ci să le dai un exemplu de combativitate şi să-i înveţi cum să fie jucători mai buni pentru întotdeauna un model contează.

Rapid Suceava face „primii paşi” în eşalonul secund al fotbalului românesc şi trebuie susţinuţi. Să ne bucurăm pentru faptul că putem din nou merge la matineu pe „Areni” şi să avem în vedere faptul că lupta sportivă este cea care face tot spectacolul.