Războiul declanșat de Rusia în Ucraina a umbrit sărbătoarea iubirii în România, Dragobetele. Toată ziua s-a vorbit numai despre acest conflict lumea uitând de această frumoasă sărbătoare. Totuși au fost unii care nu au uitat de evenimentul pe care românii îl sărbătoresc pe 24 februarie. Printre aceștia se numără și primarul comunei Berchișești, Violeta Țăran care a făcut o frumoasă postare pe facebook, postare pe care o redăm integral.

”România este o țară cu tradiții și obiceiuri moștenite din moși-strămoși, de la cei care au trăit pe meleagurile Daciei de odinioară, de la strămoșii noștri daci și de la traci din care se trage mare parte din populația Europei de astăzi. Cultura populară românească se bucură de sărbători precum Drăgaica sau Sânzienele și Dragobetele, alături de altele care nu sunt atât de cunoscute, dar care există de mii de ani pe acest pământ sfânt al României. Dragobetele, cunoscută drept sărbătoarea iubirii la români, este marcată în 24 februarie, zi în care tinerii, reprezentați de fete și de băieți deopotrivă se îmbrăcau în ținută de sărbătoare și, dacă vremea era prielnică, plecau prin păduri să caute mugurii primelor flori de primăvară. Este, de asemenea o zi prielnică cunoașterii tinerilor și stabilirii viitoarelor soții. Există și o strigătura “Floride fragă/Din luna lui Faur/La toată lumea să fiu dragă / Urâciunile să le desparți”, ce se rostea cu acest prilej. România se află într-o perioadă în care își uită sărbătorile originare, precum Sânzienele și Dragobetele, fiind intoxicați cu sărbători importate din Occident, precum Halloween-ul sau Valentine’s Day, sărbători de origine americană, ce nu au nici o legătură cu tradițiile și obiceiurile poporului român. Este timpul să luăm inițiativă, să ne învățăm copiii despre sărbătorile românești vechi și să păstreze tradițiile, departe de a fi păcăliți de sărbători introduse în România în scop comercial… În această zi, oamenii mai în vârstă trebuiau să aibă grijă de toate animalele din ogradă, dar şi de păsările cerului. Nu se sacrificau animale pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Femeile obişnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase întreg anul. Fetele mari strângeau de cu seara ultimele rămăşiţe de zăpadă, numită zăpada zânelor, iar apa topită din omăt era folosită pe parcursul anului pentru înfrumuseţare şi pentru diferite descântece de dragoste.

Există o serie de obiceiuri în zona rurala legate de această sărbătoare. Bărbaţii nu trebuie să le supere pe femei, să nu se certe cu ele, pentru că altfel nu le va merge bine în tot anul. Tinerii consideră că în această zi trebuie să glumească şi să respecte sărbătoarea pentru a fi îndrăgostiţi tot anul. Iar dacă în această zi nu se va fi întâlnit fata cu vreun băiat, se crede că tot anul nu va fi iubită de nici un reprezentat al sexului opus. În această zi, nu se coase şi nu se lucrează la câmp şi se face curăţenie generală în casă, pentru ca tot ce urmează să fie cu spor. În unele sate se scotea din pământ rădăcina de spânz, cu multiple utilizări în medicina populară”, a povestit primărița.