Luni, 29 aprilie 2024 – Delegația COPA COGECA, din care au facut parte TIM CULLINAN Vicepreședinte COPA, Florentin BERCU Vicepreședinte COGECA și Patrick PAGANI Secretar General Adjunct au avut înainte de Consiliul pentru Agricultură și Pescuit din Luxemburg, de azi întâlniri cu David CLARINVAL Ministrul Agriculturii din Belgia și echipa sa, care dețin Președinția Consiliului Europei, Janusz WOJCIECHOWSKI Comisarul European pentru Agricultură și echipa sa, Sorin MOISE Secretarul de Stat MADR, Achim IRIMESCU Coordonatorul Secției de Agricultură Reprezentanța Permanentă și echipa României.

Principalele aspecte discutate au vizat problemele presante cu care se confruntă sectorul agricol în aceste vremuri tulburi, precum relațiile comerciale cu Ucraina, Simplificarea PAC, Bioeconomia, necesitatea de a avea răspunsuri rapide  la situația actuală din sectorul agricol, necesitatea de actualiza practicile comerciale neloiale și asigurării acoperirii costurilor de producție pentru fermieri, creșterea plafonului pentru ajutoarele de minimis și plafonului măsurilor de sprijin pentru cadru temporar Ucraina, dialogul strategic pentru viitorul agriculturii și manifestul COPA COGECA pentru alegerile europene 2024 privind Repoziționarea Agriculturii ca Resursă Europeană Strategică.

În nota sa de discurs, Florentin BERCU a evidențiat importanța cooperării între fermieri, subliniind rolul său esențial în gestionarea, combaterea și prevenirea crizelor din lanțul alimentar.

„În aceste momente istorice, ne confruntăm cu conflicte majore în Europa și în Orientul Mijlociu, precum și cu provocări geopolitice în care alimentele, energia și foametea sunt folosite ca instrumente de putere. În lumina acestor evenimente tumultoase, devine tot mai evident că cooperarea între fermieri reprezintă un element cheie pentru agricultura europeană și este de o importanță critică în timpul crizelor.

Cooperarea permite fermierilor, prin intermediul celor peste 22.000 de cooperative agroalimentare, să adauge valoare produselor lor, să-și crească puterea de cumpărare, să-și îmbunătățească poziția în lanțul de valoare și să abordeze în mod holistic provocările de sustenabilitate cu care ne confruntăm, fie acestea economice, de mediu sau sociale.”

Punctele Cheie Abordate de reprezentantul României:

I. Comerțul din Ucraina

Chiar dacă săptămâna trecută, după lungi discuții, s-a decis să se reînnoiască liberalizarea comerțului, limitând importurile de carne de pasăre, ouă, zahăr, ovăz și miere din Ucraina la volumele medii pentru a doua jumătate a anilor 2021/2022/2023, includerea datelor din a doua jumătate a anului 2021 și din anul 2023 face ca aceste volume să rămână considerabile și să continue să afecteze grav piața.

Mai mult, nu sunt planificate restricții pentru cerealele cu impact real, cum ar fi grâul, orzul, porumbul și, desigur, nimic pentru semințele oleaginoase, lăsând aceste sectoare supuse posibilelor decizii ale Comisiei în caz de „necesitate extremă”.

Pentru revizuirea Acordului de Asociere, care negocierile vor începe acum și care va fi aplicat după data de 5 iunie 2025, este necesar să impunem restricții realiste și aceleași standarde de producție pentru importurile din Ucraina, care să protejeze viabilitatea economică a fermierilor europeni.

Dacă această liberalizare a comerțului continuă, chiar și cu restricțiile incluse în noul Acord de Comerț și Tranzit, sectoarele sensibile ale UE, cuprinzând inclusiv cele menționate anterior, nu vor supraviețui. Din România, observăm acest lucru în fiecare zi! La constrângerile legislative avute, costurile ridicate de producție, producțiile  medii estimate, 35% dintre fermierii români își vor închide afacerile după sfârșitul anului dacă prețurile produselor agricole primare rămân la acest nivel scăzut.

Nu există o concurență loială (în ceea ce privește normele SPS, bunăstarea animalelor, utilizarea pesticidelor), iar fermierii UE pur și simplu nu pot concura. Fermierii din Ucraina au cu aproximativ 40% costuri mai mici decât fermierii din UE.

Acest lucru va duce la lipsa de susținere în comunitatea agricolă pentru aderarea Ucrainei la UE, din cauza împovărării disproporționate pe care li se cere să o poarte.

În ceea ce privește extinderea, Comisia trebuie să finalizeze cât mai curând posibil și să facă publice rezultatele studiului de impact cuprinzător privind potențiala aderare a Ucrainei la UE asupra sectorului agricol și se va putea discuta și accepta doar după o conformitate completă a condițiilor de aderare integral pe toate capitolele/sectoarele și după creșterea bugetului PAC la 1,4% din PIB-ul UE.

II. Rapoartele anuale de performanță în cadrul PAC:

Primul an de implementare al PAC a fost marcat de multe provocări: aprobarea tardivă a planurilor strategice naționale și, implicit, a legislației de punere în aplicare naționale și, ca urmare, un timp foarte scurt între comunicarea regulilor și momentul în care fermierii pot înțelege regulile și să ia o decizie, detalii neclare sau multe lipsuri pentru fermieri.

Având în vedere toate aceste provocări și evoluții, considerăm că 2023 poate fi considerat un an de învățare. Prin urmare, ar fi prea dificil să tragem o concluzie asupra performanței PAC în primul an de implementare.

III. Bioeconomia:

• Un alt subiect de importanță strategică pentru fermieri și cooperative este bioeconomia.
• Proprietarii de păduri europene și cooperativele lor salută inițiativa Finlandei de a aduce acest subiect important pe agenda Consiliului pentru Agricultură. Regretăm că această inițiativă nu acoperă atât silvicultura, cât și agricultura.
• Vedem bioeconomia ca o componentă crucială în eforturile de a aborda schimbările climatice, care rămân cea mai importantă provocare pentru societate acum și în viitor.
• Credem cu tărie că sectorul forestier trebuie să continue să joace un rol cheie în bioeconomia UE.
• Investițiile în cercetare și inovare sunt esențiale pentru dezvoltarea ulterioară a economiei bazate pe bio și pentru crearea de noi procese și produse sau pentru îmbunătățirea celor existente.
• Resursele financiare adecvate trebuie să fie implementate în acest sens și pentru investiții în infrastructură, logistică, tehnologii, abilități.
• Credem cu tărie că revizuirea strategiei UE privind bioeconomia în 2025 trebuie să reflecte toate aceste puncte cheie.

Aceste aspecte sunt vitale pentru viitorul agriculturii și al sectorului agroalimentar european și reprezintă puncte de discuție semnificative pentru deciziile politice viitoare. Ne angajăm să continuăm dialogul și colaborarea pentru a asigura un mediu agricol și agroalimentar sustenabil și prosper în Europa.