Una dintre cele mai frumoase biserici vechi de lemn din județul...

Considerată una dintre scrierile dramatice remarcabile ale reputatului...

Puțini știu că în județul Suceava se află cea mai bine conservată biserică de lemn din țară. Este Biserica ”Sf. Mercurie și Ecaterina” din Rădășeni construită la începutul secolului al XVII-lea. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul Sfântul Mercurie și Sfânta Ecaterina, sărbătorit la data de 25 noiembrie. Conform tradiției, biserica este ctitoria voievodului Ștefan Tomșa al II-lea fiind construită între anii 1611-1622. Este una dintre cele mai frumoase biserici de lemn din Moldova si chiar din țară fiind inclusă recent în Ruta Culturală a Bisericilor de Lemn din  România. Biserica de lemn din Rădășeni este inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015.  Din punct de vedere arhitectural, biserica este făcută din lemn de brad, având formă de navă. Pictura din interior este realizată în tempera în stil bizantin cu influențe populare, specifice Moldovei. Resfințită la 400 de ani de la construire de către IPS Pimen Edificul religios a fost supus de-a lungul timpului mai multor lucrări de restaurare însă cea mai amplă s-a derulat în perioada 1998-2008 în timpul preotului paroh Constantin Rotaru. El a coordonat ample lucrări de restaurare (refacere și consolidare) a bisericii în interior și exterior, care s-au desfășurat cu cheltuielile enoriașilor parohiei și ale altor credincioși binevoitori:  refacerea temeliei, tălpilor și dușumelei, tratarea lemnului atât în interior, cât și în exterior, precum și restaurarea pridvorului din lemn, înlocuirea mobilierului de lemn din biserică (strănile și iconostasul din stejar sculptat), înlocuirea învelitorii din tablă cu un acoperiș nou de draniță, cum a fost la început, amplasarea a trei cruci noi pe biserică, restaurarea valoroasei picturi murale, reînnoirea instalației electrice, de încălzire termică și a paratrăsnetului din cupru, construirea unei case noi de prăznuire în locul celei vechi, cu pictură în interior. Pictura a fost curăţată de fumul depus şi s-a scos la suprafaţă primul strat de pictură, de o frumuseţe remarcabilă. După finalizarea lucrărilor de restaurare, Biserica de lemn cu hramul „Sfinții Mercurie și Ecaterina” din Rădășeni a fost resfințită la 7 octombrie 2012 de trei ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române (arhiepiscopul Pimen al Sucevei și Rădăuților, arhiepiscopul Teodosie al Tomisului și episcopul-vicar Ioachim Băcăuanul al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului), înconjurați de un sobor de 32 de preoți și diaconi. Lingurița de aur dăruită de Tomșa Vodă bisericii ar fi ajuns la Moscova împreună cu tezaurul României Tomșa Vodă a dăruit bisericii din Rădășeni o linguriță de aur pentru împărtășanie, pe care se afla următoarea inscripție în limba slavonă: „Și am dat-o pre ea, spre a se ruga pentru noi, în biserica din satul Rădășenii, unde este hramul Marelui Mucenic Mercurie. Io Ștefan V. V. Tomsovici”.[6] Lingurița a fost luată de călugării de la Mănăstirea Slatina și dusă la Mănăstirea Neamț, de unde se pare că ar fi ajuns la Moscova împreună cu tezaurul României. Rădășenenii s-au îngrijit să facă o copie sub formă de polonic din argint poleit cu imitația inscripției slavone plus o altă inscripție: „Această lingură s-a hărăzit de E. M. Naftanailă la B. din Rădășeni – 1866”. Pe o cruce de marmură aflată în curtea bisericii, lângă pridvor, este scrisă inscripția: „Ctitorul bis. este Ștefan Tomșa 1611”. La intrarea în naos este pictat tabloul votiv în care apar voievodul Ștefan Tomșa și Elena Doamna, ținând chivotul bisericii în mână Biserica de lemn din Rădășeni a fost pictată în 1875 în tehnica tempera, în stil popular, de călugării Iulian, Chelsie și Ioan. O inscripție cu litere chirilice de pe icoana Sf. Nicolae de pe catapeteasmă precizează că „s-au zugrăvit sfântul altar în anul 1875 de robii lui Dumnezeu ieromonahii Iulian, Kelsie și Ioan, trei frați pentru iertarea păcatelor sale, dimpreună cu Ioan Irimescu, fiind ucenic pentru a lui mântuire”. Iconografia este executată în stil bizantin, cu tonuri de albastru și verde și scene pitorești, pline de narativism. Sfinții sunt pictați în stil naiv, îmbrăcați în costume populare. În pronaos, pictura originală s-a păstrat doar pe pereți și pe un fragment de boltă (Maica Domnului în slavă înconjurată de scene din ciclul Patimilor și al Învierii Mântuitorului).  La intrarea în naos, pe peretele de sud, este pictat tabloul votiv în care apar voievodul Ștefan Tomșa și Elena Doamna, ținând chivotul bisericii în mână. Este singura biserică din România ce are moaștele Sfinților Mari Mucenici Mercurie și Ecaterina în același lăcaș În timp, biserica primește mai multe odoare, cum ar fi : fragmente din sfintele moaşte ale Sfinților Mari Mucenici Mercurie și Ecaterina (fiind singura biserică din România ce are moaștele celor doi sfinți în același lăcaș), Sf. Nectarie din Eghina precum şi un fragment din Sf. Cruce a Mântuitorului. Sfintele moaşte au fost aduse din Grecia, cu binecuvântarea Preafericitului Ieronim, Arhiepiscopul Atenei şi al întregii Elade, şi a Înalt Preasfinţitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Mihail Sadoveanu își amintește că de hramul bisercii era cel mai îmbelșugat praznic din ținut Scriitorul Mihail Sadoveanu a pășit pe aceste locuri, observând faptul că atunci când era hram, era cel mai îmbelșugat praznic din ținut, cu mămăligi cât roata morii și se mânca fără saț întru pomenirea și iertarea păcatelor celor adormiți. Sursa: www.wikipedia.ro ...

Toamnă frumoasă în mândra Bucovină ținut care capătă parcă în...

Toamna aceasta, Muzeul Național al Bucovinei lansează un atelier...

Județul Suceava deține cea mai mare biserică de lemn din țară....

Cea mai veche și singura biserică de lemn medievală, cunoscută până în prezent, păstrată pe teritoriul României, se află în județul Suceava. Mai exact la Putna. Este vorba de Biserica de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, cunoscută și ca Biserica de lemn „Dragoș Vodă”. Este un lăcaș de cult ortodox ce datează de la mijlocul secolului al XIV-lea. Biserica a fost ridicată inițial în satul Volovăț, fiind ulterior strămutată la Putna la inițiativa lui Ștefan cel Mare. În prezent, edificiul religios se află localizat în cimitirul satului, la aproximativ 1 km distanță de Mănăstirea Putna. Datarea bisericii a fost făcută prin metoda dendrocronologică la Laboratorul din Lund-Suedia. În noiembrie 2002, specialistul suedez Hans Linderson şi arhitectul Alexandru Baboş au prelevat 16 probe din diferite părţi vechi ale structurii bisericii care au fost analizate în primăvara lui 2003. Din cele 16 probe au fost datate 12, toate fiind din stejar.  Probele indică tăierea arborilor între anii 1345-1346.  Biserica de lemn de la Putna este cea mai veche de acest tip din România dar și din Europa însă există ipoteza ca aceasta să facă parte dintre cele mai vechi două biserici din întreaga lume. Printre vizitatorii săi s-a numărat și Prinţul Charles, care s-a aflat la Putna în anul 2003 și care a donat bisericii 500.000 de lei. Biserica de lemn din Putna este construită din bârne de stejar și brad, cioplite în patru muchii și încheiate în „coadă de rândunică”. Edificiul are un acoperiș din șindrilă în „solzi”. Vechimea excepțională și planul arhaic îi conferă o valoare inestimabilă pentru arhitectura medievală din România și dincolo de granițele ei. Biserica de lemn din Putna a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015. Sursa text: wikipedia ...