Având în vedere creșterea frecvenței articolelor apărute în mass-media în ultima perioadă cu privire la vânzarea de produse de protecție a plantelor din România raportat la alte țări din Uniunea Europeană, dorim să aducem următoarele precizări:

• Raportul publicat în luna mai 2020 de către EUROSTAT situează România pe locul 6 în Europa la consumul de produse de protecție a plantelor. Datele noastre proprii din exercițiul black-box la care participă peste 90% dintre jucătorii din piața de pesticide din România (companii care pun pe piață produse de protecție a plantelor) confirmă fluctuații ale consumului de pesticide în România în ultimii ani. Din 2012 și până în 2016 s-au înregistrat creșteri de valori, dar începând din 2016 fie avem creșteri foarte moderate, fie scăderi (de ex. în anul 2018 față de anul 2017). În plus, nu este în nici un fel surprinzător faptul că România se situează pe poziția 6 în clasamentul vânzărilor de pesticide, fiind un fapt cunoscut că țara noastră deține a-6-a cea mai mare suprafață agricolă utilizată dintre statele membre ale Uniunii Europene.
• Raportul EUROSTAT se bazează pe datele colectate de Institutul Național de Statistică (INS). Apreciem că pentru o corectă estimare a cantității de pesticide plasate pe piață din România trebuie înțeles modul în care se face colectarea datelor la nivelul INS.

(https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tai02/default/table?lang=en).

• În același timp tot pe site-ul EUROSTAT https://ec.europa.eu/eurostat/en/web/products-eurostat-news/-/DDN-20200603-1 (Sales of pesticides in the EU) graficul care ilustrează evoluția vânzărilor de pesticide în perioada 2011-2019 evidențiază faptul că în România s-a înregistrat în medie o scădere a vânzării de produse de protecție a plantelor și nu un progres. În prezent, în România se consumă o cantitate de cca. 640 g de substanță activă pe hectar, de aproape 2 ori mai puțin față de cantitatea consumată de fermierii din Ungaria (1,2 kg/s.a ha) și de 3 ori mai puțin față de media Uniunii Europene (de peste 2 kg/s.a ha). Comparând consumul de produs comercial la hectar, observăm că în România se consumă în medie 860 g, față de 1.744 g în Ungaria, 2.847 g în Franța, 2.539 g în Germania sau 1.466 g în Polonia.
• Progresele înregistrate de către industria de protecție a plantelor în ceea ce privește eficacitatea unui produs sunt reale și măsurabile și acestea se reflectă în creșterea producției agricole care s-a dublat în numai câțiva ani. Desigur că această producție este legată de investițiile făcute de fermieri în inputuri agricole.
• Trebuie să luăm în calcul și situația reală din țară, de diferențele înregistrate între anii agricoli care determină necesitatea și apetitul pentru investiții ale fermierilor. Astfel, în această perioadă (2011-2019) a continuat procesul de comasare a terenurilor agricole, asociat cu interesul tot mai mare pentru investiții în acest domeniu din partea investitorilor străini care au venit cu o altă experiență profesională (tehnologizarea agriculturii, investiții în echipamente, inputuri, etc) și au valorificat solul productiv din țara noastră.
• A crescut profesionalizarea agricultorilor și dorința de creștere a randamentelor culturilor (în special pentru cultura mare) și s-a înregistrat o creștere a competitivității, precum și nevoia de a crește numărul de tratamente pentru unele segmente (ie. cereale).
• Fermierii au devenit mai conștienți de nevoia de creștere a calității produselor obținute pentru a putea respecta standardele noi impuse de piața comerțului de cereale (trade), fiind astfel cerute recolte de calitate superioară.
• Presiunea bolilor și dăunătorilor ca urmare a schimbărilor climatice din ultimii ani a determinat o creștere a nevoii pentru tratamente astfel încât fermierul să își poată proteja eficient cultura.
• Scăderile sau mai bine zis fluctuațiile în investiția de inputuri (pesticide) pot fi asociate variațiilor prețurilor cerealelor, variații de la an la an în agricultură (ani cu secetă etc) și deci și apetitul de a investi în inputuri (reducerea numărului de tratamente) a variat în funcție de disponibilitățile financiare.
• Având în vedere interdicțiile de restricționare sau interzicere a unor produse de protecție a plantelor, valoarea inputurilor (produse de protecție a plantelor) folosite pentru a proteja un hectar de culturi a crescut pentru că noile produse, mai performante, mai avansate tehnologic, se achiziționează la un preț mai ridicat decât produsele ce înglobează o tehnologie mai vechie.
• Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România promovează implementarea bunelor practici agricole privind utilizarea produselor de protecție a plantelor, precum și a principiilor privind managementul integrat al dăunătorilor. Apreciem că agricultura românească va beneficia de avantajele oferite de promovarea legislației privind culturile minore și a legii de comercializare a produselor de protecție a plantelor, acte legislative pe care AIPROM le-a promovat și a căror implementare este atent urmărită alături de autoritățile din domeniu.