Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale a emis, la începutul acestui an, autorizația de urgență pentru utilizare temporară a produselor: CRUISER 350 FS, NUPRID AL 600 FS SI PONCHO 600 FS pentru tratamentul semințelor ce vor fi utilizate în campania de primăvară 2022. Urmare a demersurilor susținute ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare, această autorizare temporară a venit ca un raspuns așteptat si justificat pentru fermierii din România.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a semnalat în mod repetat în media, precum și autorităților de la București și de la Bruxelles, necesitatea adoptării  unei astfel de măsuri. Absența tratamentului cu aceste insecticide ar expune unele dintre recoltele principale ale țării la pericolul de a fi grav afectate în sezonul de primăvară, din cauza presiunii uriașe a unor agenți de dăunare endemici pentru acest areal pedo-climatic, mai ales Tanymecus dilaticollis și Agriotes spp..

Din păcate, presiunea dăunătorilor-problemă continuă să fie la fel de mare și nu există soluție alternativă omologată în UE pentru controlul acestora. Rezultatele proiectului finanțat prin planul sectorial al MADR esfășurat în rețeaua ASAS privind metodele alternative de combatere a dăunătorilor de sol arată cu claritate că densitatea populațiilor de insecte dăunătoare din arealele Podișul Moldovei,Dealurile Subcarpatice și Sudul României nu a scăzut și se situează mult peste pragul economic de dăunare (PED). Pe de altă parte, studiul nu a constatat existența dovezilor științifice care să demonstreze efectul letal al insecticidelor neonicotinoide asupra albinelor.

În paralel, APPR a susținut și în 2021, al patrulea an consecutiv, un proiect științific în Câmpia Bărăganului, pentru identificarea de soluții pentru combaterea dăunătorilor culturilor specifici țarii noastre. Acesta care a demonstrat că s-a înregistrat o densitate mare a Tanymecus spp.,  și până în prezent nu a găsit, în condiții de teste de câmp, o alternativă eficientă la tratamentul cu neonicotinoide.

O lectură obiectivă a rapoartelor diferitelor autorități de reglementare (EFSA, DEFRA, AASFAC, USDA etc.) din multe țări arată că, în acest moment, nu există dovezi științifice care să arate că la dozele omologate și aplicate în condiții de câmp neonicotinoidele au efecte letale sau subletale asupra albinelor, de aceea deciziile UE de interzicere a folosirii neonicotinoidelor ridică suspiciuni pentru foarte mulți, cercetători, oameni politici, dar mai ales în rândul fermierilor. De asemenea, este importantă precizarea, că în conformitate cu statisticile oficiale (FAO, UE, USDA), numărul familiilor de albine a crescut în lume cu 85%, iar creșterile cele mai importante s-au inregistrat in regiunile unde aplicarea neonicotinoidelor este permisă.

In acest context, ne punem următorele întrebări : de ce SUA, Canada, Australia și alte 100 de țări din lume folosesc pe scară largă neonicotinoidele, dacă sunt dăunătoare polenizatorilor? De ce țări precum Franța (de unde a pornit initiativa interzicerii acestor substanțe), Germania sau Belgia au solicitat inclusiv în acest an derogări pentru folosirea neonicotinoidelor?

Conform autorizatiilor temporare, companiile dezvoltatoare vor comercializa produsul numai agenților economici care fac dovada ca tratamentul va fi efectuat în instalații profesionale, cu personal calificat. Autoritatea competentă (MADR), prin agențiile fitosanitare, vor realiza controale la stațiile de tratament si în ferme pentru aplicarea măsurilor impuse în autorizație. Însamânțarea se va efectua cu semănatori dotate cu echipamente care să asigure reducerea riscului, respectând bunele practici agricole.

Considerăm că aplicarea responsabilă, strict cu caracter temporar, a acestei autorizări de urgență, este singura soluție reală pentru a se asigura premisele unor recolte stabile în anul care vine și a proteja, simultan, polenizatorii și entomofauna utilă. Alternativa ar fi fost tratamentele cu insecticid în vegetație, care pot fi cu mult mai dăunătoare iar eficiența este una foarte mică, dat fiind faptul că pierderile de densitate a culturilor se realizează chiar înainte de răsărire. De exemplu, la cultura de floarea-soarelui dăunătorul Tanymecus retează cotiledoanele înainte ca planta să răsara. Este grăitor faptul că piața franceză suferă deja mutații profunde, accentul mutându-se pe insecticidele de contact, aplicate în vegetație.  Franța a fost statul membru care a inițiat și promovat activ interzicerea utilizării în UE a insecticidelor neonicotinoide. Statistica ultimilor ani confirmă că interzicerea tratamentului cu neonicotinoide la semințe în UE are ca efect creșterea numărului de tratamente corective cu alte tipuri de insecticide, iar soluțiile de combatere a dăunătorilor cu care se confruntă agricultorii sunt din ce în ce mai restrânse.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare dorește să sublinieze încă o dată  caracterul de urgență al acestui demers și să mulțumească echipei MADR pentru că a lucrat la fundamentarea autorizării temporare ce va permite fermierilor români să furnizeze populației  bunul public cel mai de preț – securitatea alimentară!

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de membri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului alimentar românesc.