PNL
PSD
PMP
Galerie foto67 poze în acest set

Una dintre cele mai frumoase biserici vechi de lemn din județul Suceava, cea din comuna Adâncata, a fost resfințită după finalizarea lucrărilor de restaurare. Un sobor de preoți a oficiat, duminică, 25 octombrie, prima slujbă de resfințire a bisericii de lemn „Sf. Dumitru” din Adâncata. La slujbă, alături de preotul paroh al bisericii, Mitu Pascal, au fost prezenți primarul din Adâncata, Viorel Cucu, precum și mai mulți localnici, slujba fiind organizată cu îndeplinirea condițiilor de distanțare și sanitare.

Biserica de lemn monument istoric din Adâncata a fost restaurată și conservată printr-un proiect european finanțat prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020, cu o valoare totală de aproape 3,9 milioane de lei, din care fondurile nerambursabile au fost de 3,811 milioane de lei. În cadrul proiectului au fost realizate lucrări de consolidare, lucrări de arhitectură la interior și exterior, lucrări de instalații, amenajare peisagistică, drenuri și iluminat arhitectural. După finalizarea lucrărilor și prima slujbă de sfințire, slujbele în această parohie vor fi efectuate, din nou, în incinta bisericii de lemn.

Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” din Adâncata este un lăcaș de cult ortodox construit la sfârșitul secolului al XVIII-lea și are hramul Sfântul Dumitru, sărbătorit la data de 26 octombrie. Potrivit wikipedia, prima biserică din satul Adâncata era situată în vatra satului și se presupune că ar fi fost construită la sfârșitul secolului al XVII-lea. Această afirmație este susținută și de descifrarea anului 1700 pe o cruce de piatră aflată în cimitirul bisericii și care a fost descoperită de către preotul Dimitrie Popovici, parohul bisericii noi din Adâncata în perioada 1935-1974. Pe această piatră se află următoarea inscripție: „Supt această piatră odihnește trupul roabei lui Dumnezeu Gafița fiica preotului Dimitrie ot satul Adîncata văleat 1700”. Biserica ar fi ars în totalitate în secolul al XVIII-lea. Pe locul bisericii arse a fost construită o altă biserică, mai extinsă. Istoricii C. Ciocoiu și Nicolae Stoicescu susțin această datare a bisericii, considerându-i ca ctitori pe strămoșii familiei Scriban (originari din Burdujeni)

Biserica a fost restaurată capital între anii 1794-1796, prilej cu care s-a modificat planul inițial (prin adăugarea spre vest a unui spațiu cu rol de pronaos din bârne de brad și construirea pe latura sudică a noii încăperi a unui pridvor de piatră) și s-au înlocuit elementele de lemn, deteriorate. Cronica parohiei consideră anul 1794 ca an al ctitoririi, acesta fiind înscris în pomelnicul-triptic, împreună cu numele celor doi frați preoți (Ion și Gavril Horătău), desemnați drept ctitori. Lăcașul de cult a fost resfințit în anul 1796 de către arhiereul Anania Atonitul.’

O nouă serie de lucrări de reparații au avut loc în perioada 1854-1860, cu această ocazie fiind reînnoit acoperișul din draniță și înlocuită catapeteasma. Rolul bisericuței de lemn a decăzut după construirea între anii 1929-1939 în centrul satului a unei biserici de piatră, cu același hram. Între anii 1972-1973, biserica-monument istoric a fost restaurată la inițiativa mitropolitului Iustin Moisescu al Moldovei și Sucevei. Biserica are pictură murală.

În apropiere de biserică, se află și un turn clopotniță din lemn. În anul 2001 a fost zidit un lumânărar în curtea bisericii cu cheltuiala familiei lui Petru Girigan, primul ctitor al Parohiei Adâncata II.

În curtea bisericii se află două cruci vechi de piatră, pe care se citesc cu greutate și nesigur următoarele inscripții în limba română cu caractere chirilice: „L(a)m scris eu ctitori Petru ot Bot(o)șani” și „Supt ac(e)astă cruci odihnești trupul răposatului robului Dumnezeu Vasili .icu din …”. Crucile sunt parțial acoperite de mușchi și au inscripțiile parțial șterse de vreme.

Arhitectura bisericii

Biserica de lemn din Adâncata este construită din bârne de stejar, îmbinate în „coadă de rândunică”, în cununi de bârne orizontale, rostuite. Ea are un soclu de piatră scund. Edificiul are un acoperiș înalt, din șindrilă bătută în „solzi”, cu o ușoară rupere în pantă, care se racordează cu învelitoarea pridvorului.

Monumentul are plan dreptunghiular, cu absida altarului poligonală și decroșată (elemente tipice la bisericile de lemn). Forma decroșată a altarului nu mai este întâlnită la alte biserici de lemn din ținutul Sucevei. Lucrările de restaurare desfășurate de-a lungul vremii au dus la modificarea planului construcției.

În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pridvorului. Pridvorul are o formă pătrată și era inițial deschis, având accesul spre est. El avea un parapet mediu de piatră, pe care se sprijineau patru-opt stâlpi fasonați. Ulterior, pridvorul a fost închis cu bârne de stejar, fiind practicate cu acest prilej două deschizături pentru ferestre în pereții de est și de vest ai pridvorului.

Între pridvor și pronaos este un perete despărțitor pe unde se intra în biserică înainte de construirea pridvorului. Intrarea se face printr-un portal ce are dispuse pe ambele rame ale ușii motive simetrice: o rozetă încadrată într-un cerc cu conturul marcat având deasupra sa o decorație geometrică din romburi și linii frânte. Aceleași elemente decorative din linii frânte și romburi sunt întâlnite și la ancadramentele ferestrelor.[9]

Pronaosul actual de formă dreptunghiulară (3.65×4.40 metri) a fost construit din bârne de brad încheiate în „amnare”. El are o fereastră pe latura de vest (0.30×0.40 metri). Inițial, pronaosul actual avea rol de pridvor.

Naosul are și el o formă dreptunghiulară (4.40×7.25 metri), cu câte două ferestre de dimensiuni diferite pe laturile de nord și de sud. Inițial, actualul naos găzduia și pronaosul cu lungimea de 2.40 metri. Acest lucru este demonstrat de faptul că cele două spații au o boltire separată: deasupra naosului inițial se află o boltă semicilindrică, iar deasupra pronaosului inițial se află un tavan drept din scânduri așezate longitudinal și sprijinite pe două grinzi transversale.

Altarul are o absidă de formă hexagonală neregulată (2.65×3.80 metri) și o singură fereastră în axa absidei. În partea de nord, decroșul se realizează de la prelungirea peretelui longitudinal la 1.30 metri de la catapeteasmă, în timp ce în partea de sud, decroșul începe de la nivelul catapetesmei. Între catapeteasmă și decroșul nordic se află proscomidiarul. Deasupra altarului, la 2.40 metri înălțime, se află un tavan drept.

Sursă: https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_de_lemn_din_Ad%C3%A2ncata

Biserica veche de lemn din Adâncata capătă strălucire după ce a fost restaurată cu fonduri europene, 9.6 out of 10 based on 8 ratings
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 9.6/10 (8 votes cast)
RecomandateTurism
PRO România
SAV-COM Suceava
General Construct - Anunturi angajare
Aeroportul International Stefan cel Mare Suceava
REVINE Suceava
Hornar de Bucovina
Locuri de munca in Romania
ROMFOUR - Transport international de persoane colete - auto pe platforma
Loial Impex Suceava