Înainte de Revoluția Franceză, Jacques Georges Danton fusese un avocat parizian plin de succes. În ciuda chipului său buhăit și de-a dreptul respingător, era un orator redutabil care putea să cucerească mulțimile.

A devenit membru al Adunării Legislative în 1791, la vârsta de numai 32 de ani. Din acest moment, acțiunile sale au devenit din ce în ce mai demagogice – și periculoase, de vreme ce își făcuse obiceiul să predice pentru de l’audace, encore de l’audace, toujours de l’audace – „îndrăzneală, iarăși îndrăzneală, tot mai multă îndrăzneală”.

În 1792, a instigat masacrele din septembrie, în cursul cărora suspecți deja încarcerați au fost judecați în procese înscenate și apoi dați pe mâna mulțimii să fie linșați.

Cu toate că Danton a dominat inițial Comitetul pentru Siguranța Publică, în 1794, acest organism s-a întors împotriva lui, sub conducerea lui Robespierre, invidios pe puterea acestuia și temându-se de ambițiile lui. A fost arestat în data de 30 martie.

Procesul lui a fost o farsă, iar verdictul, previzibil. La auzul inevitabilei sentințe, Danton a rostit cu emfază: „Sălașul meu va fi în curând neantul. Numele meu este scris în panteonul istoriei”.

În data de 5 aprilie 1794, a fost condus spre ghilotină. În timp ce era dus la eșafod într-un faeton tras de un cal pentru transportarea condamnaților, a trecut prin fața locuinței lui Robespierre. Ridicând pumnul, a strigat: „Vei ajunge și tu în căruța asta, Robespierre, iar sufletul lui Danton va chiui de bucurie!”.

Oprindu-se să îmbrățișeze o altă victimă la picioarele eșafodului, a întrebat: „De ce aș regreta că mor? M-am bucurat de Revoluție. Haideți la culcare.” Pe urmă a urcat pe eșafod și a pășit prin sângele celor uciși înainte, chiar și atunci reușind să-și păstreze aroganța și curajul.

„Arătați-i poporului capul meu”, i-a poruncit el călăului cu câteva secunde înaintea morții. „Merită să fie văzut.”.

Tot la 5 aprilie:

1803: Este interpretată în primă audiție Simfonia a II-a a lui Beethoven, la Theater an der Wien, Viena.

1837: Se naște la Londra poetul Algernon Charles Swinburne.

Geo Alupoae, critic de teatru.