„Este o inițiativă complexă și prost întocmită, din moment ce înșiși inițiatorii au depus pagini întregi de amendamente. Nu există niciun argument pentru hiper-reglementare. În momentul de față, sunt transpuse în legislația românească Directiva tutunului și Directiva privind publicitatea la tutun. Este interzisă publicitatea pentru produsele din tutun încă din 2004, iar pentru țigaretele electronice din 2016 – inclusiv la punctul de vânzare. Când Uniunea Europenă va revizui Directivele în domeniu, România le va transpune. Nu există motive nici pentru a introduce bariere comerciale. De unde și până unde expunerea unui produs în magazin reprezintă publicitate? Expunerea produselor este o obligație a comerciantului de a informa consumatorul și un un drept al acestuia de a alege”, a declarat Gilda Lazăr în cadrul ședinței Comisiei pentru Cultură a Camerei Deputaților, referindu-se la propunerea legislativă PL 587/ 2019, propunere care a primit raport preliminar de respingere.

„În lumea musulmană, fața femeilor este acoperită pentru ca acestea să nu fie atractive. Tutunul este doar începutul reglementărilor extreme. Urmează zahărul, alcoolul, energia, băncile. Toate industriile pot fi considerate ne-etice sau poluante. Vom ajunge să trăim nu dintr-o activitate legală, productivă sau comercială, ci din ajutoare de la stat și de la fundații așa-zis caritabile. Drepturile de proprietate intelectuală sunt drepturi naturale și ar trebui respectate la fel de mult ca dreptul la exprimare sau la identitate religioasă”, a mai spus Gilda Lazăr.

JTI a trimis ieri o scrisoare oficială Camerei Deputaților prin care solicită respingerea PL-x 587/ 2019, referitoare la reglementarea produselor din tutun, atrăgând atenția că ascunderea pachetelor de țigări prejudiciază piața legală și bugetul statului. În Punctul de vedere negativ emis de Guvern, se estimează că adoptarea proiectului ar prejudicia încasările bugetare cu cel puțin două miliarde de lei anual.

Inițiativa prevede, printre altele, interzicerea expunerii produselor din tutun în magazine, interzicerea sponsorizării oricăror evenimente și activități de către companiile de tutun, interzicerea vapatului în locurile publice etc.

România este al treilea mare producător de tutun din UE (conform Eurostat), industria producătoare contribuind pozitiv la balanța de plăți. Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat, cu circa 3,2 miliarde de euro virate anual și se află în topul investitorilor, cu investiții în derulare de peste 1,5 miliarde euro, angajând direct peste 5.000 de persoane și indirect circa 60.000. Potrivit ultimei execuții bugetare anunțate, veniturile din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat în primele patru luni ale anului 2020 un avans semnificativ de 40,34% (an/an), ceea ce înseamnă că tutunul este cel mai solid contribuabil la buget.