Vineri, Curtea de Apel Suceava a admis cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu formulată de doamna Chirilă Ana-Maria prin apărător ales, avocat Stefanoaia Mihai din cadrul Baroului Suceava și în baza art. 242 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 218 Cod procedură penală, a dispus înlocuirea măsura arestării preventive, dispusă prin încheierea F/DL din data de 12 octombrie 2023, pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curții de apel București în dosarul nr. 6849/2/2023, și ulterior prelungită succesiv până la data de 8 februarie 2024.

Îmbunătățirea imaginii justiției prin abordarea umană față de o mamă a trei copii minori acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este un aspect important într-o societate care promovează drepturile omului și protecția celor mai vulnerabili membri ai săi în primul rând, prin aplicarea legii și în spiritul ei, după cum “invită” legiuitorul român, nu numai în litera ei. Este de la sine înțeles că o abordare umană poate contribui la îmbunătățirea imaginii justiției în astfel de cazuri.

În primul rând, este esențial să se recunoască faptul că o mamă a trei copii minori este o persoană complexă, cu nevoi și responsabilități speciale. În loc să fie tratată strict ca un infractor, abordarea umană ar implica înțelegerea și luarea în considerare a contextului său familial. De exemplu, autoritățile judiciare ar putea lua în considerare impactul separării de copii asupra bunăstării lor și ar putea căuta alternative la arestul preventiv care să permită ca mama să rămână în contact cu copiii săi.

Un alt aspect important este asigurarea unui proces echitabil și transparent. Abordarea umană ar implica garantarea dreptului la un avocat competent și la o apărare adecvată. De asemenea, ar trebui să fie furnizate toate informațiile relevante despre acuzațiile aduse și procedurile legale implicate, astfel încât mama să poată înțelege complet situația sa și să ia decizii informate.

În ceea ce privește măsurile preventive, abordarea umană ar implica evaluarea individualizată a situației și a riscurilor implicate. În cazul unei mame a trei copii minori, ar trebui luate în considerare impactul separării asupra copiilor și posibilitatea aplicării unor măsuri preventive mai blânde, cum ar fi arestul la domiciliu sau controlul judiciar. Aceste măsuri ar permite mamei să rămână în grija copiilor săi și să își îndeplinească responsabilitățile de părinte, în timp ce se asigură că nu există un pericol imediat pentru societate.

De asemenea, abordarea umană ar implica furnizarea de sprijin și resurse adecvate pentru mama și copiii săi. De exemplu, ar putea fi furnizate servicii de consiliere și suport pentru a ajuta mama să facă față stresului și traumei asociate cu procesul penal. În același timp, copiii ar putea beneficia de sprijin educațional și emoțional pentru a le ajuta să treacă prin această perioadă dificilă.

În consecință, o abordare umană față de o mamă a trei copii minori acuzată de săvârșirea unei infracțiuni ar contribui la îmbunătățirea imaginii justiției prin promovarea drepturilor omului și a respectului față de demnitatea umană. Prin luarea în considerare a nevoilor sale speciale și a responsabilităților sale de părinte, justiția poate demonstra că este echitabilă și sensibilă la realitățile complexe ale vieții oamenilor. Astfel, se poate construi încrederea în sistemul de justiție și se poate promova o societate mai justă și mai umană.

Schimbarea măsurii preventive de la arestul preventiv la domiciliu în cazul persoanei Chirilă Ana Maria, mamă a trei copii minori, poate fi justificată din punct de vedere social din mai multe motive:

1. 1. Protecția intereselor copiilor minori: Arestul preventiv implică izolarea completă a persoanei de familie și copii. Aceasta poate avea un impact negativ asupra bunăstării și dezvoltării copiilor, care depind de grija și sprijinul mamei lor. Prin înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu, copiii pot rămâne în grija și supravegherea mamei lor, ceea ce este în interesul lor superior.
2. 2. Garantarea stabilității familiei: Schimbarea măsurii preventive poate ajuta la menținerea stabilității familiei. Arestul la domiciliu permite persoanei să rămână în mediu familiar și să continue să își îndeplinească responsabilitățile de părinte. Astfel, copiii nu sunt separați de mama lor și nu sunt expuși la schimbări bruște care ar putea afecta stabilitatea și bunăstarea lor.
3. 3. Promovarea reintegrării sociale: Arestul la domiciliu poate oferi persoanei oportunitatea de a se angaja în activități constructive și de a avea un contact mai mare cu comunitatea. Aceasta poate ajuta la reintegrarea socială și la evitarea stigmatizării și marginalizării sociale. De asemenea, poate facilita participarea la programe de reabilitare și reintegrare în societate.
4. 4. Costuri mai mici pentru stat: Arestul la domiciliu poate fi o măsură mai puțin costisitoare pentru stat în comparație cu arestul preventiv. Deținerea unei persoane într-un centru de detenție implică costuri semnificative, cum ar fi cazarea, hrana și securitatea. Prin aplicarea arestului la domiciliu, statul poate economisi resurse financiare care pot fi redirecționate către alte nevoi sociale.

În concluzie, schimbarea măsurii preventive de la arestul preventiv la domiciliu în cazul persoanei Chirilă Ana Maria, mamă a trei copii minori, poate fi justificată din punct de vedere social prin protejarea intereselor copiilor, garantarea stabilității familiei, promovarea reintegrării sociale și reducerea costurilor pentru stat.