IPS Calinic primit cu pâine și sare și cu covor presărat cu petale de flori la resfințirea Mănăstirii Sf. Ilie. Zeci de credincioși în costume populare. Printre invitați ministrul culturii și istoricul Adrian Cioroianu
Biserica monument din satul Sf. Ilie, comuna Șcheia, ctitorie a lui Ștefan cel Mare și Sfânt, a fost resfințită astăzi după ce a fost restaurată complet printr-un proiect cu fonduri europene inițiat de Primăria Șcheia și Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților. Slujba de resfințire dar și Sfânta Liturghie au fost oficiate de Înaltpreasfințitul Calinic, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților și PS Damaschin împreună cu un sobor de preoți și diaconi. Ierarhul a fost întâmpinat la poarta bisericii cu pâine și sare de primarul Vasile Andriciuc dar și cu flori de credincioșii veniți în număr foarte mare majoritatea îmbrăcați în costume populare.
Până la ușa bisericii ierarhul și soborul de preoți au călcat pe un covor alb presărat cu petale de flori. Curtea bisericii a fost neîncăpătoare pentru cei care au dorit să participe la acest deosebit eveniment mai ales că toți credincioșii au avut posibilitatea de a intra în Sfântul Altar pentru a se închina. Printre invitați s-a aflat ministrul culturii, Lucian Romașcanu și fostul ministru Adrian Cioroianu. De față au fost liderul județean al social democraților, senatorul Ioan Stan, cel al popularilor, Marian Andronache, vicepreședintele Consiliului Județean, Niculai Barbă și subprefectul Florin Sinescu.
Mănăstirea Sfântul Ilie a fost zidită între 1 mai și 15 octombrie 1488, fiind „soră” cu Mănăstirea Voroneț, ctitorită de Sfântul Ștefan cel Mare în același an. Ea a fost ridicată pe locul unei mai vechi mănăstiri, din vremea lui Iliaș Vodă (1432–1433, 1435–1442), fiu și succesor la domnia Moldovei al lui Alexandru cel Bun.
Spre mijlocul veacului al XVII-lea, Sfântul Mitropolit Varlaam al Moldovei a reparat biserica și a refăcut pictura.
În prima parte a secolului al XVIII-lea, aici a viețuit și a fost egumen Sfântul Paisie. Acesta a mers apoi la Râșca și la Sihăstria Putnei, unde a trecut la cele veșnice în 16 decembrie 1784. A fost canonizat în 2016, fiind sărbătorit împreună cu Sfinții Putneni, Mitropolitul Iacob (15 mai) și Cuvioșii Sila și Natan (16 mai).
În 1775, Bucovina a fost ocupată de Imperiul Habsburgic, iar majoritatea mănăstirilor au fost desființate. Mănăstirea Sfântul Ilie a fost închisă la 29 aprilie 1785, chiliile au fost demolate, iar biserica a fost transformată în biserică parohială.
În 2019–2022, biserica voievodală a fost restaurată cu fonduri europene, preotul paroh Eduard Gavrilei fiind susținut de Consiliul Local al comunei Șcheia și, în mod deosebit, de domnul primar al comunei Șcheia, Vasile Andriciuc.
La inițiativa Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, mănăstirea a fost redeschisă în mai 2022, stareț fiind rânduit PCuv protosinghel Elisei Preotu.
Redeshiderea Mănăstirii Sfântul Ilie și resfințirea ei se adaugă celor trei aniversări deosebite ale Anului Jubileu în Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților: 500 de ani de la sfințirea Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, ctitoria lui Bogdan al III-lea Voievod și a lui Ștefăniță Voievod, 500 de ani de la sfințirea Bisericii „Duminica Tuturor Sfinților” – Părhăuți, ctitoria boierului Gavriil Trotușan, și 400 de ani de la sfințirea Mănăstirii Solca, ctitoria lui Ștefan Tomșa al II-lea.
IPS Calinic primit cu pâine și sare și cu covor presărat cu petale de flori la resfințirea Mănăstirii Sf. Ilie. Zeci de credincioși în costume populare. Printre invitați ministrul culturii și istoricul Adrian Cioroianu,
