Proiectul de Lege privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN) secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi – se află în consultare publică pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) până pe 8 decembrie a.c.

Observaţiile şi propunerile privind proiectul de act normativ pot fi transmise în scris la sediul MDRAP din Str. Apolodor, nr. 17, sector 5, Bucureşti (Direcţia Generală Juridică şi Relaţia cu Parlamentul), la adresa de e-mail iulia.matei@mdrap.ro sau la numărul de fax 0372.114.569.

Obiectivul actului normativ este de a reglementa statutul localităților din România și de a le clasifica astfel încât să poată furniza un cadru pentru politici investiționale cu impact pozitiv asupra dezvoltării teritoriului național și îmbunătățirea calității vieții pentru toate comunitățile locale. Forma supusă consultării propune clasificarea unităților administrativ teritoriale (UAT) urbane în 7 categorii, iar a celor rurale – în 2 categorii.

Anexele la lege prevăd pentru fiecare categorie de UAT un set de dotări minime de echipare a teritoriului: sedii administrative, sisteme de transport public şi acces la infrastructura naţională/internaţională de transport, instituţii de învăţământ, de sănătate şi cercetare, în funcţie de rangul localităţii. Totodată, sunt prevăzuţi indicatori de monitorizare pentru localităţi, care vor arăta gradul de dezvoltare al fiecăreia în parte. Un astfel de sistem poate servi, după implementarea lui efectivă, la prioritizarea investiţiilor publice: de exemplu, localităţile mai puţin dezvoltate pot avea prioritate la accesul în programele guvernamentale de de investiţii.

Criteriul nou utilizat în clasificarea localităților este rolul teritorial conferit de: statutul administrativ, poziția geografică, poziția în rețeaua de localități, nivelul de echipare și dotare, valențele de natură culturală și ecologică.

Se propune clasificarea unităților administrativ teritoriale urbane în 7 categorii: municipiu capitală, de importanță naţională şi europeană; poli regionali principali  cu potenţial transnațional; poli regionali secundari; poli județeni principali; poli județeni secundari; centre urbane cu rol zonal, municipii și orașe cu rol de servire teritorial; centre urbane cu funcții specializate. Localitățile componente ale municipiilor și orașelor sunt incluse în rețeaua localităților urbane.

Pentru unitățile administrativ teritoriale rurale se propune o grupare pe 2 categorii: poli rurali (comune cu funcție de loc central) şi alte comune. Satele componente ale polilor rurali și comunelor, precum și satele aparținătoare municipiilor și orașelor își păstrează caracterul rural și aparțin rețelei de localități rurale.

Prevederile planului de amenajare a teritoriului național pot fi utilizate pentru direcționarea anumitor tipuri de investiții spre localități cu probleme de dezvoltare. Astfel, proiectul de lege introduce câteva categorii speciale: comune, municipii și orașe cu scăderi semnificative de populaţie, municipii, orașe, comune cu localităţi sub 100 de locuitori la recensământul din 2011, orașe cu caracteristici rurale. Se propune introducerea noțiunii de oraș cu caracteristici rurale: un oraș care îndeplinește cel puțin 3 dintre următorii 4 indicatori: scădere demografică în intervalul 1990-2012; peste 30% din populație ocupată în sectorul primar (la ultimul recensământ); peste 40% din populația totală localizată în sate aparținătoare și localități componente; peste 50% din străzi nemodernizate.

Proiectul revizuiește setul de dotări și indicatori de dezvoltare pentru fiecare categorie de localități și introduce concepte noi în strânsă legătură cu evoluția rețelei de localități la nivel european și național, cum ar fi aria funcțională – formațiunea teritorială care include mai multe unități administrativ-teritoriale de bază între care au loc relații funcționale de natură economică, socială, culturală sau de infrastructură.

Ariile funcționale pot fi de tip sectorial sau de tip integrat teritorial, acestea din urmă au un caracter complex fiind create în jurul unui centru polarizator în scopul gestionării în comun a mai multor servicii publice, inclusiv de planificare teritorială. Ariile funcționale integrate teritorial pot fi constituite în jurul capitalei și a reședințelor de județ (de tip metropolitan), în jurul orașelor de peste 20000 locuitori fără funcție administrativă dar cu o potențial de polarizare semnificativ (arii funcționale urbane) sau în jurul polilor rurali, respectiv orașelor cu caracteristici rurale (arii funcționale potențiale).

Modificările față de actul normativ în vigoare au urmărit o reclasificare a localităților care să reflecte mai bine situația reală la nivelul teritoriului național. În România există 3181 unități administrativ–teritoriale de bază (103 municipii, 217 orașe și 2861 comune), care cuprind 13750 de localități astfel: 320 de localități urbane reședință  de oraș / municipiu, 2861 de sate reședință de comună, 473 de localități componente ale orașelor / municipiilor, 470 de sate aparținătoare de orașe / municipii și 9626 de sate componente ale comunelor.

Revizuirea sistemului actual de stabilire a statutului urban / rural este necesară întrucât acesta a permis, în lipsa unui mecanism de monitorizare, trecerea în categoria urbană a unor comune fără potențial de urbanizare și fragmentarea administrativă a altor comune. În momentul de față, foarte puține municipii și orașe îndeplinesc indicatorii minimali cantitativi și calitativi de definire a localităților, astfel încât este nevoie de o nouă viziune asupra rețelei de localități pentru ca acestea să poată fi sprijinite în procesul de dezvoltare în mod adaptat în funcție de rolul lor teritorial dar și de nevoile lor specifice.

Pentru a facilita aplicarea noilor concepte, MDRAP va elabora și aproba, în termen de 3 luni de la publicarea legii, metodologia de delimitare pentru fiecare categorie de arie funcțională.

Revizuirea PATN secțiunea IV a început în 2013 și a avut la bază Studiul de fundamentare în vederea actualizării PATN – secțiunea rețeaua de localități, un raport de cercetare complex elaborat de consorțiul coordonat de Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu.