Specialiști internaționali în combaterea traficului de persoane pentru exploatare sexuală, ambasadori, supraviețuitoare ale exploatării s-au reunit miercuri, 17 mai 2023, la București, pentru a discuta despre “Abordări noi pentru a combate traficul de persoane pentru exploatare sexuală”, în cadrul unei conferințe internaționale inițiate de Asociația eLiberare și organizate în colaborare cu Ambasada Suediei la București și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM).

Evenimentul a venit în continuarea conferinței dedicate modelelor de prevenție pentru a diminua cererea de servicii care susține traficul în scopul exploatării sexuale, organizate de Președinția suedeză a UE și de Ministerul suedez al Justiției pe 29-30 martie, în Stockholm. Suedia, țara care deține în prezent Președinția Consiliului Uniunii Europene, a pus pe agenda sa de priorități combaterea traficului de persoane.

Conferința de la București s-a concentrat pe modificările care pot fi aduse Directivei Europene antitrafic, aflată acum în proces de revizuire, și pe valorificarea experiențelor victimelor, pentru a dezvolta politici publice de impact. Premisa evenimentului a fost că traficul de persoane este transfrontalier, victimele fiind adesea mutate dintr-un stat în altul pentru a fi exploatate, ceea ce justifică o abordare comună la nivel internațional și în mod special la nivel european.

Printre participanți s-au numărat: Anna Ekstedt, Ambasadoare a Suediei pentru combaterea traficului de ființe umane (online); Therese Hydén, Ambasadoarea Suediei în România; Kathleen Kavalec, Ambasadoarea Statelor Unite ale Americii în România; Mădălina Turza, Consilier de stat – coordonator al Comitetului interinstituţional antitrafic din cadrul Guvernului României; Diane Schmitt, Coordonator European antitrafic (online); Anne-Lise Robin, reprezentant OSCE; Antoaneta Vassileva, Prim Vicepreședinte GRETA;  Mircea Mocanu, Șef al Biroului OIM din România; Ioana Bauer, Președinte Asociația eLiberare.

La conferință au participat și supraviețuitoare ale traficului de ființe umane: Jane Lasonder – scriitoare, speaker și fondatoare a ONG-ului Red Alert Task Force; Malaika Oringo – fondatoare a ONG-ului Footprint to Freedom; Anna Lidén, membră a rețelei suedeze “Not Your Whore”, autoare și public speaker.

“Prevenirea traficului de persoane, cel mai adesea femei și fete, cu scopul exploatării sexuale este o preocupare pentru Suedia și pentru actuala Președinție Suedeză a Consiliului Uniunii Europene. Traficul există pentru că există cerere. De aceea am organizat în martie, la Stockholm, o conferință despre modele de prevenție unde a fost abordată problematica cererii care încurajează traficul. Acum vrem să atragem atenția și să continuăm dezbaterile aici, la București, într-o conferință axată pe revizuirea Directivei UE antitrafic și pe obligațiile internaționale de a eradica cererea, într-o discuție care să cuprindă și vocile supraviețuitoarelor”, a declarat presei Therese Hydén, Ambasadoarea Suediei în România.

“Traficul de persoane nu este un fenomen izolat, iar 63% din cazurile identificate în Uniunea Europeană au o componentă transfrontalieră. De aceea este absolut vital să avem o legislație unitară la nivelul UE atât pentru indicatorii exploatării, cât și pentru mecanismele de referire și de sprijinire a victimelor. Altfel, o victimă este tratată ca o infractoare pentru că exploatarea are loc într-un stat al UE, în timp ce în alt stat infractori sunt traficanții și clienții. Aceste incongruențe sunt folosite de traficanți, pentru a scăpa și pentru a-și exploata victimele. Avem nevoie de o răspundere comună, pentru a evita pasarea responsabilității de la un actor la altul și pentru a identifica soluții comune”, a precizat Ioana Bauer, președinta Asociației eLiberare.

“Combaterea traficului de persoane este o prioritate națională și este responsabilitatea tuturor să contribuim la susținerea eforturilor internaționale de a stopa acest fenomen. Guvernul României, alături de alţi parteneri strategici, a făcut progrese considerabile pentru combaterea traficului de fiinţe umane. Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) a fost alături de partenerii din România încă de la începuturi, punând bazele înființării Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) și susținând eforturile organizațiilor non-guvernamentale care oferă asistență directă, atât de necesară pentru victimele traficului de persoane. Acest eveniment reprezintă o nouă bornă în lupta împotriva traficului de fiinţe umane, care marchează susținerea internațională de care România se bucură, precum şi efortul constant al Guvernului, care a susţinut ca rolul de coordonator naţional în acest domeniu să se afle sub directa coordonare a Primului Ministru. Toate aceste demersuri nu ar putea fi posibile fără implicarea şi sprijinul organizaţiilor non-guvernamentale care oferă asistenţă şi sprijin victimelor”, a menționat Mircea Mocanu, Șeful Misiunii OIM din România.

Câteva din punctele de interes supuse discuției au fost: Importanța sancționării persoanelor care accesează servicii (de multe ori servicii sexuale) ale persoanelor traficate; Adoptarea unui Mecanism European de Referire a victimelor traficului de persoane (în România există un Mecanism Național de Identificare și Referire); Standardizarea la nivel european a indicatorilor în baza cărora se face identificarea cazurilor de trafic de persoane; Modul în care supraviețuitorii traficului persoane pot participa activ la eradicarea fenomenului.

Citate din cadrul conferinței:

Anna Ekstedt, Ambasadoare a Suediei pentru combaterea traficului de ființe umane

”Asistăm la o creștere a traficului de persoane în rândul refugiaților ucrainieni, precum și la o creștere a cererii de servicii ale persoanelor traficate. Măsurile luate împotriva exploatării sexuale a victimelor traficului sunt o prioritate pentru Suedia. Acest fenomen reprezintă o crimă odioasă, deseori cu legături în sfera crimei organizate. Rapoartele internaționale arată că de multe ori nu facem destul pentru a proteja victimele de traficanți și eșuăm de multe ori în a prioritiza acest fenomen. Trebuie să fim conștienți de faptul că exploatarea sexuală există pentru că cineva este dispus să plătească pentru acest lucru. Prin măsuri de țintire a cererii, Suedia urmărește să perturbe această piață. Avem nevoie de mai multe eforturi comune pentru a pune capăt acestui model de afacere, ce are în centru exploatarea sexuală”.

Malaika Oringo, supraviețuitoare a traficului de persoane, fondatoare a ONG-ului Footprint to Freedoom

”Trebuie să schimbăm modul în care oferim asistență supraviețuitorilor. Aceștia au nevoie de un spațiu sigur, în care să se poată vindeca. Și au nevoie de timp pentru a putea vorbi despre ceea ce li s-a întâmplat. Unii au nevoie de trei luni, alții de un an, de trei ani. În acest moment, supraviețuitorilor traficului de persoane li se oferă puține ocazii pentru a a-și aduce contribuția în a ajuta alte victime. Ar trebui să li se acorde mai multe șanse, de exemplu pentru a sprijini acțiunile de training pentru angajații din domenii precum asistență socială, sănătate, cei care intră în contact direct cu victimele”.

Jacob Flärdh, Child 10

”Datele pe care le avem nu arată fidel realitatea traficului de persoane, pentru că modul în care facem identificarea lasă multe victime ascunse sub ochii noștri. Dar sunt multe alte zone pe care încă nu le-am identificat. Când vorbim despre date, avem nevoie de o discuție despre standardizarea indicatorilor. Totodată, cred că Directiva Europeană antitrafic ar trebui să cuprindă importanța implicării supraviețuitorilor în acțiunile împotriva acestui fenomen”.

INFORMAȚII DE CONTEXT

• Relevanța cooperării la nivel internațional: Traficul de persoane este un fenomen transfrontalier: multe victime sunt exploatate în afara țării de origine și sunt transferate dintr-un stat în altul în procesul de exploatare, traficanții profitând de diferențele de legislație dintre state. De aceea, la nivel european, este nevoie de o acțiune comună, pentru a preveni și combate eficient traficul de ființe umane. Una dintre problemele invocate pentru a împiedica accesul României în spațiul Schengen a fost amploarea fenomenului traficului de ființe umane din România. Însă rezolvarea acestei probleme nu se face doar din România, ci printr-o cooperare eficientă la nivel european.
• Directiva europeană antitrafic a fost adoptată în anul 2012. Comisia Europeană a propus un prim set de amendamente Directivei, supuse dezbaterii publice. În acest moment, este așteptat un raport al Parlamentului European în privința amendamentelor. Comisia Europeană trebuie să integreze feedbackul Parlamentului European, apoi amendamentele merg către Consiliu pentru vot final.
• Suedia, țară ce deține Președinția Uniunii Europene, a pus pe agenda mandatului său tema combaterii traficului de persoane. Modelul suedez de gestionare a acestei probleme consideră că prostituția înseamnă trafic de persoane, indiferent dacă persoana și-a dat consimțământul sau nu la aceasta, dacă există sau nu constrângere. În această abordare, traficantul și clientul sunt incriminați penal, iar persoana în prostituție (victimă) nu este incriminată, ci este sprijinitā cu servicii de suport.
• Asociația eLiberare se alătură eforturilor pentru promovarea acestui model de politici publice la nivel european.
• În România, cadrul actual legal prevede sancționarea celor care folosesc servicii sexuale ale unei persoane traficate, dacă știu că aceasta este victima traficului de persoane.
• Noul Mecanism Național de Identificare și Referire (MNIR) a fost adoptat recent de Guvernul României și este un instrument care oferă instituțiilor și organizațiilor implicate în lupta împotriva traficului de persoane un cadru formal pentru cooperare în vederea îmbunătățirii capacității de identificare a victimelor și de asigurare a protecției și asistenței acestora, indiferent de persoana, instituția sau organizația cu care victima intră în contact pentru prima dată.
• Datele Comisiei Europene din 2022 arată că România e pe primul loc la numărul de victime, cetățeni ai Uniunii Europene, dacă luăm în considerare cifrele raportate la totalul populației pe țară. Statistici Eurostat arată că în perioada 2013-2015, aproape 50% din persoanele suspectate de trafic de persoane din Uniunea Europeană erau români, în anii următori acest procent scăzând până la 15% (2021).
• Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) a fost înființată în 1992 și, printre alte sfere de activitate, lucrează în parteneriat cu guverne, organizații și instituții internaționale și non-guvernamentale, sectorul privat și parteneri de dezvoltare în toate aspectele care țin de intervenția antitrafic – prevenție, protecție și urmărire penală. Încă din 1990, OIM și partenerii săi au furnizat protecție și asistență pentru aproximativ 100.000 de persoane, bărbați, femei și copii, care au fost traficați cu scopul exploatării sexuale sau prin muncă, sclavie modernă sau alte categorii de exploatare. OIM are o abordare comprehensivă în abordarea traficului de persoane, respectând drepturile omului, bunăstarea  indivizilor și a comunității în care trăiesc, precum și sustenabilitatea acțiunilor prin dezvoltarea capacității instituționale și parteneriate. În martie 2023 OIM România, cu sprijinul  Statelor Unite, a publicat un Set de instrumente pentru practici centrate pe victime în investigarea și urmărirea penală a dosarelor antitrafic.