Întâlnire importantă astăzi la Liteni. Primarul Tomiță Onisii a purtat discuții cu directorul general al Institutului Național al Patrimoniului, din cadrul Ministerului Culturii și Identității Naționale, Ștefan Bâlici, în urma căreia s-au stabilit pașii ce trebuie urmați pentru a lansa procedurile de reabilitare a clădirii Conacului familiei Vârnav. ”S-a efectuat și o vizită în teren pentru a se stabili starea în care se află această clădire de patrimoniu. Ministerul dorește să reabiliteze clădirea iar ca destinație se propune transformarea ei într-un Centru de formare a restauratorilor. Mulțumesc pe această cale d-lui ministru Bogdan Gheorghiu pentru disponibilitatea de care a dat dovadă în găsirea unor soluții pentru aducerea la faima de altă dată a unei clădiri simbol a localității Liteni”, a declarat Tomiță Onisii.

Scurt istoric

Veche vatră de locuire omenească, unde istoria s-a derulat neîntrerupt din timpuri străvechi şi până astăzi, comuna Liteni este aşezarea „de graniţă” ce făcea legătura dintre Moldova (Vechiul Regat) şi Bucovina (aflată sub Imperiul Austro-Ungar, între anii 1775-1918).

Într-un document din 20 iunie 1767, se specifică că satul Liteni era proprietatea boierului Teodor Vărnav, unul din cei mai înstăriţi nobili de atunci.(C-tin Erbiceanu, Istoria Mitropoliei Moldovei şi Sucevei şi a Catredalei Mitropolitane din Iaşi, Bucureşti 1888, pag. 31-32).

În 1782 Teodor Vârnav Liteanu a zidit biserica din sat pe lângă curţile din Liteni, existentă şi astăzi, iar în 1790 a construit conacul refăcut în 1900.

Casa boierească avea o suprafaţă de 1600 mp. La vremea respectivă, în zonă nu mai era alta la fel de frumoasă şi modernă. A avut mai multe camere, grupuri sanitare, o scară interioară foarte frumoasă, iar de la balcon se vedea întreaga moşie.

De localitatea Liteni şi de acest conac și-a legat numele patru familii cu notorietate: boierii Vârnav-Liteanu, Kogălniceanu, Krupenschi (fost primar la Iași) și Sturdza. La sfârșitul secolului XIX, aici a locuit o perioadă fiica lui Mihail Kogălniceanu, Lucia, care se măritase cu un descendent al neamului Liteanu.

De acest conac se leagă şi numele lui Gheorghe Vârnav Liteanu fost Ministru Plenipotenţiar la Berlin, decorat cu marele cordon al Ordinului Coroana României, marele cavaler al Ordinului Albert de Bavaria, marele Cordon al Ordinului Wilhem I, mare ofiţer al Ordinului Steaua României, decedat la 23 martie 1905.

Conacul, împreună cu suprafaţa de 40,00 ha teren, a fost preluat de statul român de la Alexandru C. Crupenschi, ginerele lui Alexandru Vârnav Liteanu, conform Decretului-Lege nr. 83/1949
După preluarea de către statul rămân în 1949, conacul a fost folosit de Gospodăria Agricolă de Stat Iţcani.

În perioada 1960–2001 în conac a funcţionat Casa de copii şcolari Liteni, Centrul de Plasament nr. 5 Liteni şi Centrul de plasament „Iurg Liteanu”.

În anul 2003 conacul a fost retrocedat numitului Johannes Sturdza, stabilit în Germania, în temeiul Legii nr. 10/2001, în calitate de moştenitor testamentar al lui Magdalena Crupenschi.

Conacul este nominalizat pe lista de patrimoniu a României.