Pe 4 iunie 2020 s-au împlinit 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, care a consfinţit la nivel juridic internaţional încheierea păcii între Puterile Aliate cu Ungaria la finalul Primului Război Mondial. Astfel, tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele între statele succesoare ale Austro-Ungariei: Austria, Ungaria, Regatul Sârbilor Croaţilor și Slovenilor, Cehoslovacia, precum şi între România şi Ungaria. La Trianon, Ungaria a redevenit independentă și întâia dată stat național.

În perioada 1938-1941, Budapesta nu a ezitat să încerce să revizuiască prevederile Tratatului de la Trianon, profitând de situația internațională prielnică. Atunci, Ungaria a anexat sudul Slovaciei – în 1938, Ucraina Subcarpatică – în 1939, nordul Transilvaniei – 1940 precum şi mai multe teritorii din Serbia, Croația și Slovenia – în 1941. În pofida acestor anexări teritoariale, frontierele Ungariei prevăzute în actul semnat la Trianon au fost restabilite în 10 februarie 1947, după încheierea Tratatului de Pace de la Paris, între Puterile Aliate și Budapesta.

În acest context, istoricul si politologul Sabin Drăgulin a coordonat un volum colectiv dedicat Centenarului semnării Tratatului de la Trianon, un veritabil omagiu adus tuturor celor care pe parcursul unui secol (1821-1920) au trudit la desăvârșirea și modernizarea statului modern român.

Volumul ”Tratatul de la Trianon și destinul României Mari” cuprinde într-o formulă mai complexă studiile și analizele dedicate acestei teme publicate pe parcursul a trei numere din revista de științe politice ”Polis”, editată de Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității ”Petre Andrei” din Iași.

De asemenea, ar fi bine de evocat faptul că Sabin Drăgulin a mai coordonat în perioada 2018-2020 mia multe volume de interes conex precum: ”România în Marele Război”, ”România Mare. De la Alba Iulia la Trianon” și ”100 de ani de la Trianon”.

Cele paisprezece studii cuprinse în acest volum aduc o nouă perspectivă asupra temei Trianon, prin interpretarea și valorificarea unor noi materiale din domeniul istoriei, geopoliticii și diplomației, la Centenarul tratatului care și astăzi stârnește nemulțumiri elitei politice de la Budapesta, neîmpăcată încă cu sfârșitul Ungariei Mari.

Lucrarea coordonată de politologul și istoricul Sabin Drăgulin cuprinde următoarele: O Introducere semnată de coordonatorul volumului, un Interviu acordat de profesorul universitar Doru Tompea (n.a. președinte al Consiliului de Administrație a Universității ”Petre Andrei” din Iași) care are și rol de Prefață și 14 studii organizate în 4 capitole. Astfel, Capitolul I – Rolul oamenilor politici în realizarea și recunoașterea Marii Uniri, cuprinde următoarele studii:

Dumitru Preda, Acțiune politică și diplomatică în apărarea și recunoașterea internațională a unirii românilor. De la Alba Iula – 1 decembrie 1918 la Pacea de la Trianon – 4 iunie 1920; Alexandru Oșca, Diplomația militară în apărarea interesului național pe timpul Conferinței de Pace de la Paris. Cazul maiorului Livius D.Teiușanu; Ștefania Dinu, Anul 1920 și Curtea Regală a României : Conferința de Pace de la Paris și vizita suveranilor în Transilvania, Bucovina și Basarabia (15-25 mai 1920) și Mihai Milca, Ungaria post-Trianon și provocările geopolitice în zona Europei Centrale. Un punct de vedere maghiar: Oscar Jaszi.

Capitolul II. Masoneria: actorul nevăzut la masa trativelor cuprinde următoarele:

Florian Bichir, Francmasoneria și Marea Unire. Aspecte ale activității masonilor români în lupta pentru realizarea și consolidarea României Mari; Attila Varga, Morile de Vânt ale Zeilor. Masoneria maghiară, Trianonul și Scandalul Secolului; Ion Calafeteanu, România și democratizarea vieții internaționale în opinia lui Ion I.C.Brătianu. Expunerea liderului liberal în Parlamentul unit al României- decembrie 1919; Gabriel Dolinschi, Anul 1920-Trianon-România Mare. Lipsa coeziunii politice și necesitatea relegitimării prin alegerile parlamentare din luna mai; Gheorghe Sbârnă, Primul Parlament al României Mari. Ratificarea hotărărilor privind Unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei.

Capitolul IV. Trianonul în memoria contemporanilor:

Alexandru Ghișa, Transilvania și Marile Puteri-de la Trianon (1920) la Paris (1947); Nicolae Păun, România în vâltoarea istoriei (Conferințele de Pace de la Paris 1919 și 1947); Victor Rizescu, Multiculturalismul ca memorie colectivă. Disocieri în jurul Tratatului de la Trianon; Constantin Hlihor, O sută de ani de contestare a ordinii internaționale în centrul și sud-estul Europei. Trianon și imaginarul geopolitic al granițelor fantomă; Ioan Lăcătușu și Vasile Stancu, Mass-media maghiară și română din spațiul european, privind problematica Tratatului de la Trianon (4 iunie 1920). Anexe și Biografiile autorilor. 17 autori: istorici, politologi și filosofi.

Conceptul în jurul căruia s-a structurat volumul a fost acela al acoperirii unor zone largi de problematici care s-au evidențiat în intervalul 1 decembrie 1918 – 4 iunie 1920, subliniază Sabin Drăgulin.

Studiile cuprinse în acest volum reunesc noi abordări istoriografice asupra Trianonului și totodată identifică noi surse de informații utile dezbaterilor istoriografice asupra acestei teme.

Volumul coordonat de politologul și istoricul Sabin Drăgulin are meritul de a repune în circuitul istoric tema Trianonului prin studiile inedite publicate astfel încât să deschidă noi orizonturi de cercetare, prin prisma abordării interdisciplinare între elementele de istorie, geopolitică, diplomație, sociologie și științe politice.

Această lucrare nu este destinată numai istoricilor și specialiștilor, ci publicului larg care are șansă ca prin abordările inedite ale autorilor să înțeleagă resorturile și lupta elitei politice de la București pentru recunoașterea Unirii de la 1 decembrie 1918 la Conferința de Pace de la Paris (1919-1920).

”Tratatul de la Trianon și destinul României Mari” este un instrument prețios de cercetare, cât și sinteză utilă tuturor care vor să înțeleagă ce reprezintă Tratatul de la Trianon pentru statul român

Intreaga recenzie poate fi citita aici: https://bucurestiivechisinoi.ro/2022/08/recenzie-tratatul-de-la-trianon-si-destinul-romaniei-mari-sabin-dragulin-coordonator-editura-meridiane-publishing-2021-395-pagini/?_thumbnail_id=71564