Într-un interviu acordat Radio Top, șeful Salvamont Vatra Dornei, Petru Ariciuc, a vorbit despre puternica lovitură pe care a primit-o Bazinul Dornelor după ce Lactalis a decis să închidă fabricile de lapte de la Vatra Dornei și Floreni.

• În momentul în care ești dat afară, ești concediat, normal că este o dramă, o traumă
• Oamenii din fabrică au semnalat mai din timp acest lucru, ”probabil se va închide”, ”cred că se va închide”
• În mod normal, atîta timp cît în Vatra Dornei, în Bazinul Dornelor, industria mai este reprezentată doar de turism, ape minerale și lactate, cred că nu este greu de ținut aceste branduri în atenție
• Acum se trezesc foarte multi părelologi ca laptele din zona este cel mai bun, că este deosebit. Dar atunci cînd este un monopol pe zonă laptele este achiziționat la prețul dat de cel care deține monopolul
• Este mai important acum ce se va întîmpla cu cei 158 de oameni
• Dar deocamdată se colectează de pe toată zona. Mai sînt și alți procesatori care colectează din Bazinul Dornelor, cu siguranță laptele va fi preluat. Cele doua făbricuțe care funcționează pe șvaițer la Panaci și la Șaru Dornei știu că plătesc pe lapte 1,3 -1,4 lei pe litru. Sau poate chiar mai mult
• Gradul de ocupare a pensiunilor din zona periurbană și rurală a Țării Dornelor este de 90 chiar spre 100% la pensiunile pînă în 10 camere. Mai rău stăm în zona urbană la hotelurile mari

Sorin Avram: Domnule Ariciuc, cu ocazia părăsirii Lactalis a zonei Dornelor am aflat că la salvamont nu există și o filială Salvalact. Adică, dacă aveați o filială poate salvați industria laptelui de acolo. Rîdem, glumim, dar nu e prea de rîs, nu?

Petru Ariciuc: Rîdem, glumim, dar nu este de rîs deloc. Din păcate, situația celor 158 de oameni care vor rămîne pe drumuri după data de 1 august nu este deloc roză și, suprapusă peste criza creată de pandemie, vedem că ne îndreptăm spre un sezon rece care va fi dramatic pentru foarte multe persoane din Vatra Dornei. Știu familii care lucrau soț – soție la aceasta firmă și, din păcate, vor rămîne pe drumuri.

S. A.: Înțeleg că vor primi plăți compensatorii.

P. A.: Vor fi plăți compensatorii, dar vă dați seama ce înseamnă aceste plăți cît timp vor ajunge, cum își vor drămui banii… este și impactul psihologic să rămîi șomer într-o țară în care ești atașat de locul de muncă. Noi sîntem atașați încă de locul de muncă, de locul în care ne-am născut. Oamenii peste o anumită vîrstă, să zicem peste 40 de ani, nu părăsesc un loc de muncă doar din cauza unor motive financiare. Și noi, în general, ne atașăm de locul în care trăim, în care muncim. De persoanele cu care intrăm mai des în contact. Iar în momentul în care ești dat afară, ești concediat, normal că este o dramă, o traumă.

S. A.: Domnule Ariciuc, Vatra Dornei, Bazinul Dornelor nu este așa mare, se vorbea, existau informații că se dorește să se închidă fabricile de la Vatra Dornei și Floreni?

P. A: Istoricul închiderii acestor fabrici este de cel puțin doi sau trei ani de zile. În momentul în care Lactalis a achiziționat pachetul majoritar, de fapt au achiziționat fabricile de la Vatra Dornei și Floreni, aceste fabrici erau mult peste fabrica de la Rarăul. Ca tehnologizare și capacitate de procesare a laptelui. Ulterior, nu se știe din ce motive, fabrica Rarăul care a fost achiziționată tot de Lactalis a fost retehnologizată continuu. Și s-a simțit. Este și normal atîta timp cît vezi că o multinațională nu mai investește într-o fabrică, într-un punct de lucru trebuie să îți pui niște semne de întrebare. Oamenii din fabrică au semnalat mai din timp acest lucru, ”probabil se va închide”, ”cred că se va închide”.

S. A.: Cui au semnalat?

P. A.: Au semnalat cam peste tot. Știau și directorii, știau și oamenii care lucrau acolo. În mod normal, atîta timp cît în Vatra Dornei, în Bazinul Dornelor, industria mai este reprezentată doar de turism, ape minerale și lactate, cred că nu este greu de ținut aceste branduri în atenție. În atenția adminitrațiilor locale, județene și naționale. Atunci cînd un brand, o multinațională, dorește să părăsească o fabrică dintr-o anumită zonă … știu zone unde mulți mai mulți au rămas pe drumuri. Cineva ne-a spus: ”haideți că sînt doar 158 de oameni, cînd a plecat Nokia din altă parte erau mult mai mulți”. Raportat la comunitatea din Țara Dornelor sînt foarte mulți. Chiar dacă erau și 10, 15 dați afară era o problemă. Și cînd pleacă o multinațională se creează un vid financiar pe toata zona. Și administrațiile locale și județene trebuiau să se intereseze. Ce se întîmplă, de ce prețul laptelui este scăzut? Și acum se trezesc foarte multi părelologi ca laptele din zona este cel mai bun, că este deosebit. Dar atunci cînd este un monopol pe zonă laptele este achiziționat la prețul dat de cel care deține monopolul. Luați o găleată de lapte și puneți 8 sau 10 lei. Eu am zis 10 lei. Cineva m-a corectat și mi-a zis că este 80 de bani litrul de lapte dat la producător. Atîta costă laptele. Uitați-vă la o găleată de lapte și vedeți că costă 10 lei. Cei care merg la restaurant și lasă un ciubuc de 10 lei, gîndiți-vă cît muncește un gospodar pentru acei 10 lei. Dincolo de asta, administrațiile locale, județene ș.a.m.d. trebuiau să ia contact cu firma respectivă și să vada unde este problema. Mai facem o reducere fiscală, impozite, taxe, poate au nevoie de ceva infrastructurș. Nu știu, discuții pot fi multe.

S. A.: Deci spuneți că n-a fost un dialog între investitori și autoritățile locale?

P. A.: Cu siguranță nu. Mai ales acum, văzînd pe domnul președinte Flutur că este surprins de anunțul făcut de Lactalis. Eu refuz să cred acest lucru, mai ales că acum două săptămîni a fost în zonă ministrul Agriculturii. O discuție putea fi mimată chiar cu efect zero, putea fi mimată de atunci. Acum nu știu ce se va putea face. Acum sînt trei fabrici mici de procesare a laptelui, sînt afaceri de familie. Nu discutăm unde se va duce laptele din Vatra Dornei și ce va întîmpla cu brandul, și acest lucru este important. Este mai important acum ce se va întîmpla cu cei 158 de oameni. Sînt hoteluri închise, pensiunile sînt închise. Probabil se vor deschide pentru o perioada scurtă de timp, după care se va intra în extrasezon.

S. A.: Domnule Ariciuc, din informațiile dumneavoastră ce se procesa la cele doua fabrici era lapte din zonă?

P. A.: Capacitatea de colectare a firmei in 2007 mergea undeva pe raza județelor Suceava, Botoșani, Neamț și Maramure în zona Borș și chiar Bistrița. Capacitatea de procesare a laptelui era foarte mare. Eu cred ca dacă se aducea lapte de atît de departe, cred că se puteau încuraja producatorii locali să crească un șeptel corespunzător. În 2007. Evolutia pînă acum nu m-a interesat pe mine personal, pentru că eu activez în alt domeniu. Dar, totuși, ecourile, sîntem intr-o comunitate foarte mică și ecourile, ceea ce se întîmplă cu un agent economic important, normal că le aude fiecare cetățean, dar le tratează în funcție de interesul față de comunitate. Și nu știu sigur ce s-a întîmplat în perioada imediat următoare. Dar deocamdată se colectează de pe toată zona. Mai sînt și alți procesatori care colectează din Bazinul Dornelor, cu siguranță laptele va fi preluat. Cele doua făbricuțe care funcționează pe șvaițer la Panaci și la Șaru Dornei știu că plătesc pe lapte 1,3 -1,4 lei pe litru. Sau poate chiar mai mult.

S. A.: Producători locali?

P. A.: Sînt producători locali.

S. A.: Domnule Ariciuc, dupa cum ați spus dumneavoastră: turism, ape minerale și lapte. Acum, Bazinul Dornelor stă pe un scaun cu un singur picior, nu cu trei picioare. Pe ape minerale, că turismul nu merge acum și cu laptele așa și așa.

P. A: Da. Crunta realitate aceasta este.

S. A.: Da. Din nefericire să vedem ce se va întampla. Mai devreme am discutat cu domnul Flutur, președintele Consiliului Județean Suceava, și spunea că va veni un secretar de stat de la Ministerul Agriculturii zilele acestea la Suceava și Vatra Dornei pentru a discuta despre situație. La Salvamont aveți treabă în perioada asta?

P. A.: Avem treabă și cînd plouă. În perioada care a trecut am dat drumul la cîteva trasee scurte de drumeție. Gradul de ocupare a pensiunilor din zona periurbană și rurală a Țării Dornelor este de 90 chiar spre 100% la pensiunile pînă în 10 camere. Mai rău stăm în zona urbană la hotelurile mari. Lumea a început să evite zona aglomerată. Hotelurile nu sînt deschise și cei care cu precădere se cazau în hoteluri mari, structuri de cazare de 3, 4 stele, iar cei care doreau un confort ridicat doreau să mănînce și în restaurant. În momentul în care poți să mănînci doar la terasă, și în Vatra Dornei noi ne confruntăm cu acea problemă. Noi, la ora 22.00, noi la ora 23.00 închidem orice eveniment din Țara Dornelor. Bine, acum nici nu se mai fac, dar la ora 22.00 nu se mai servește masa nicăieri.

S. A.: Înțeleg de la dumneavoastră că nu prea mai vine lumea în stațiune? Adică, oamenii care veneau la tratament, mai vine lumea?

P. A.: La tratament nu s-a deschis. Se pare că dupa 10-12 iulie se vor deschide bazele de tratament. Să vedem ce se va întîmpla cu restaurantele.

S. A.: Da, am văzut ca e o discuție, e posibil ca în această săptămînă să le deschidă. Dar, așa cum spuneți dumneavoastră, de drumeții, Vatra Dornei e deschisă și de pensiuni mici, vine lumea și e bine primită acolo.

P. A: Sigur. Și s-a observat acest lucru cam în toate zonele. Totuși, sîntem în plin sezon turistic. Lumea trebuie să iasă din casă. Și unde dacă nu în natură găsim acea distanțare fizică de care avem nevoie și trebuie să fim conștienți că trebuie să avem grijă, COVIDUL există.