Templul Mare din Vatra Dornei este un lăcaș de cult evreiesc, localizat pe strada Mihai Eminescu nr. 54, la poalele Dealului Runc.  A fost prima sinagogă din Vatra Dornei construită în perioada 1898-1902 pe un teren dăruit de Biserica Ortodoxă. Din păcate clădirea frumoasă din punct de vedere arhitectonic dar și impunătoare se află într-o stare avansată de degradare fiind lăsată practic ”în grija naturii” ca să desăvârșească ”opera” de distrugere. La clădire s-a intervenit sporadic de-a lungul timpului însă fondurile au fost alocate de Guvernul României și administrația locală.  La un moment dat a fost înlocuit acoperișul templului și s-au reparat pereții crăpați. Chiar dacă imobilul este într-o stare avansată de degradare, în cursul anului 2016 pe clădire a fost montată o tăbliță care amintește de deportările din perioada celui de al Doilea Război Mondial, căruia i-au căzut victime 2.650 de bărbați, femei și copii evrei din Vatra Dornei și din împrejurimi. Nu numai natura și-a pus amprenta în timp asupra Tempului Mare din Vatra Dornei ci și hoții.

În noaptea de 2 iulie 2002, Templul a fost călcat de hoți. După părerea polițiștilor, hoții au pătruns în clădire în timpul unei pene de curent, care a afectat întreaga localitate și a scos din funcțiune sistemul de alarmă. Ei au tăiat lacătele de la ambele uși, au răscolit peste tot chiar și în magazia de lemne, dar nu au reușit să intre în biroul Comunității Evreilor din oraș, care are grilaj metalic. Ei au împărștiat pe jos tablourile și cărțile vechi. S-a presupus că hoții au căutat obiecte de cult de valoare, cum ar fi sulurile sfinte. Un oficial al Comunității Evreilor din Vatra Dornei declara cu ani în urmă că lăcașul de cult era vizitat de turiști israelieni care au furat unul dintre candelabre, iar unul din grupuri a plătit pentru vizită doar doi dolari.

În perioada deportării evreilor din octombrie 1941, în templu s-au ascuns câțiva evrei, care au fost scoși cu forța de aici. În tavanul albastru se mai vedeau prin anii 2000 găurile de la gloanțele trase atunci. La mijlocul anilor ’50 ai secolului al XX-lea, templul era plin cu ocazia slujbelor, iar evreii trebuiau să-și plătească locul în sinagogă de sărbătoarea Anului Nou evreiesc.

În anul 1941, în Vatra Dornei locuiau 8.217 locuitori, dintre care 2.029 erau evrei (24,69%). Ca urmare însă a persecuțiilor din satele din apropiere, evreii de acolo s-au mutat la oraș. Într-o după-amiază de octombrie a anului 1941, un număr de 2.650 evrei din Vatra Dornei și din satele din jur au fost duși de soldați spre Gara mare din Vatra Dornei, îmbarcați în vagoane de vite și transportați în lagărele din Transnistria. În oraș au rămas numai 21 evrei (după evidențele din 1942). Începând din 1945, supraviețuitorii Holocaustului au început să se întoarcă în oraș. Totuși, aici s-au stabilit și evreii deportați din Bucovina de Nord și Basarabia, până la sfârșitul anului 1946, când rușii au închis granițele. După război, comunitatea evreiască din oraș a rămas mai mică de jumătate. Prin oraș au tranzitat mulți evrei care nu au rămas și s-au îndreptat spre alte localități în speranța că de acolo vor emigra mai ușor spre Palestina. În perioada toamna anului 1950 – aprilie 1951 mai mulți evrei din Vatra Dornei au emigrat legal în noul stat Israel. Abia în octombrie 1958 guvernul României a permis din nou evreilor să emigreze. Pe măsura emigrării evreilor, s-a desființat școala în limba idiș.

La sfârșitul secolului XIX  evreii erau o forță economică în Vatra Dornei. Erau comercianți,  măcelari, restauratori, farmaciști, medici sau dentiști. Mai multe hoteluri erau conduse de evrei, precum Hotelul Municipal închiriat de Mathias Neumann, Hotelul Central, Faust și Drach, Hotelul Runc, Hotelul Habsburg și cel din Nachum Braunstein. Chiar și cazinoul Vatra Dornei a fost închiriat de mulți ani unui evreu. Multe dintre bănci erau evreiești, cum ar fi Bank Drach, banca fraților Schieber, sucursala Băncii Comerciale din Cernăuți (în prezent Cernăuți în Ucraina ) condusă de Konsul Luttinger și sucursalele Hypothekenbank și Socominbank. Pentru a reprezenta minoritatea evreiască, evreii Schloime Pistiner, Jankel Druckmann și Meschulem Druckmann fac parte din Consiliul municipal. Evreii au acces la serviciul public și sunt găsiți în calitate de judecători la Judecătoria Sectorului, Oficiul Cărții Funciare , Serviciul Fiscal și Poștă. Există, de asemenea, mulți avocați evrei.

În perioada Revoluției din decembrie 1989, mai locuiau în oraș câteva sute de vrei, dar în câteva luni au emigrat aproape toți în Israel. În anul 2006 mai trăiau doar 13 evrei la Vatra Dornei iar în 2016 doar 8.

Text: www.wikipedia.org

Fotode interior: www.reptilianul.ro