Federația Coaliția pentru Educație a publicat în data de 9 martie 2023 o analiză comparativă a scenariilor posibile pentru „Tranziția elevilor din România în învățământul secundar superior”. Documentul include o serie de elemente de viziune cu privire la tranziția de la gimnaziu la liceu, tranziție bazată pe o serie de principii – inclusiv cele reflectate în Manifestul și activitatea Federației. Totodată, au fost documentate modele internaționale și s-a ținut cont de factori determinanți folosiți în domeniu, inclusiv de o analiză comparativa a OCDE din noiembrie 2022.

Opinia publică este preocupată de meditații și inechitatea creată de această industrie, mai ales dacă este asociată cu o selecție puternică la final de clasa a VIII-a, o selecție bazată pe ierarhizare și performanță. Dar acesta este doar unul dintre efectele alegerii unui anumit tip de design al tranziției.

Analiza mai multor tipuri de design încurajează reflecția: care dintre ele favorizează mai mult echitatea, diversitatea, calitatea? Cercetarea, pusă la dispoziția decidenților, arată că nu există consens universal în aceasta privință, însă tendința la nivelul majorității țărilor analizate este către scenarii de tipul 4 șii 5 (din analiza prezentată). Ceea ce este semnificativ și ar trebui să guverneze și decizia din România, o decizie despre designul tranziției, urmând ca politici publice compensatorii să atenueze impactul asupra celor care vor fi afectați.

Cercetarea indică o posibilă direcție despre încotro ar trebui sa meargă reforma tranziției la nivel de viziune, nu doar la nivel de reacție la realitatea că „nu e bine cum ajung copiii la liceu”, „a ajuns acolo pentru că l-a repartizat calculatorul”, „e la un liceu bun, dar nu îi place ce învață” ș.a.m.d.

Federația Coaliția pentru Educație insistă pentru o alegere strategică, nu una de tip „stingere de incendii” – adică măsuri cu efect imediat, menite să combată consecințe nedorite ale politicilor prezente, dar fără a lua în considerare si consecințele pe care le generează măsurile respective.

În cadrul discuțiilor din Consiliul Director al Federației Coaliția pentru Educație, analizând avantajele și dezavantajele prezentate în analiză, opțiunile noastre s-au îndreptat către scenariul 5, cu variante ce presupun grade diferite de centralizare (5a), respectiv flexibilitate (5b). Ambele variante iau în calcul rezultatele școlare ale elevului pe parcursul gimnaziului (portofoliul educațional) și preferințele elevului și a familiei pentru un anumit parcurs educational, diferența constând în existența unor evaluări externe standardizate la finalul gimnaziului. Opțiunea 5 b, care care oferă cel mai bun nivel de flexibilitate, reflectă într-o mai mare măsură direcțiile prioritare din Manifestul Federației Coaliția pentru Educație și principiile enunțate în analiză. Țări care aplică scenarii asemănătoare cu 5b și care pot reprezenta exemple utile pentru o reformă în acest sens sunt: Finlanda, Franța, Austria, Portugalia, Spania. Țări care aplică scenarii asemănătoare cu 5a) și care pot reprezenta exemple utile pentru o reformă în acest sens sunt Germania și Estonia.

De notat că pentru scenariul propus în actualul proiect de lege a educației (scenariul 2) nu am identificat modele internaționale în mod clar asemănătoare. Pentru scenariul aplicat în prezent în România (scenariul 1), Polonia prezintă cel mai apropiat caz.

Documentul care însoțește acest comunicat – „Tranziția elevilor din România în învățământul secundar  superior” – este redactat după analiza și formularea câtorva scenarii de lucru în cadrul Consiliul Director al Federației. Pentru fundamentarea și modelarea scenariilor, expertul cooptat a fost dr. Andreea Eșanu, sprijinită de dr. Liliana Romaniuc și Daniela Vișoianu. Federația Coaliția pentru Educație înțelege că există resurse care pot fi consultate și care pot nuanța cele expuse. Așadar, aceasta nu este o analiză exhaustivă, iar atât scenariile, cât și concluziile pot fi îmbunătățite.

Un istoric al dezbaterilor pe această temă

În context, menționăm că Federația Coaliția pentru Educație a fost mereu preocupată de tranziția elevilor de la gimnaziu la liceu. Am fost implicați în grupurile de lucru ale proiectului „România educată” și am organizat mai multe dezbateri în cadrul proiectului, dintre care o menționăm în mod deosebit pe cea din ianuarie 2018 – „Rostul școlii obligatorii în România” (raport disponibil aici). Au fost modelate trei scenarii de tranziție: (1) elevii aleg rutele de formare la sfârșitul clasei a VIII-a, (2) accesul la liceu se face la sfârșitul clasei a IX-a; (3) elevii aleg o opțiune de calificare la sfârșitul clasei a X-a. În acel moment exista așteptarea ca modelul de evaluare națională propus prin Legea educației naționale nr. 1/2011 să nu fie prorogat sine die. Cu o evaluare ca cea din legea în vigoare, astăzi nu mai aveam dezbaterea legată de admiterea la liceu.

Rezultatele analizelor noastre s-au regăsit în prima variantă a Raportului „România educată”, adică la finalul procesului de consultare deschisă cu părțile interesate. Organizațiile membre, prin natura activităților curente, au acordat mereu atenție vârstei de 15 ani, profilului absolventului de liceu, lipsei de atractivitate și flexibilitate a curriculumului din liceu, indiferent de rută și subfinanțării tranziției copiilor la liceu și a rutei tehnice. Din păcate, în Raportul final al proiectului „România educată” (iulie 2021) s-a renunțat la scenariul promovat de organizațiile membre.

Despre Federația Coaliția pentru Educație

Fondată în 2015, Coaliția pentru Educație reunește organizații neguvernamentale active în domeniu și susține dezvoltarea școlii în care fiecare vrea și poate să își împlinească potențialul. Pentru informații suplimentare și detalierea poziției Federației Coaliția pentru Educație, Simona David-Crisbășanu, vicepreședintă (tel. 0754222007, email simona@coalitiedu.ro