Peste 32 de meșteri populari în majoritate de etnie huțulă au participat în duminica Floriilor la Festivalul ouălor încondeiate de la Moldovița aflat la cea de-a 12-a ediție. Sala sporturilor din Modovița care a găzduit evenimentul a fost arhiplină această ediție a festivalului fiind ediția cu cei mai mulți expozanți și vizitatori. Meșterii populari au expus peste 2.000 de ouă încondeiate în diverse tehnici, modele și culori. Din mâinile meșterilor populari au ieșit adevărate opere de artă. Au atras atenția ouăle de struț unele traforate cu dantelării fine sau ouăle încondeiate cu emblema ”Bucovina 100” a Consiliului Județean și cu chipul lui Alexandru Ioan Cuza. Unul dintre aceste ouă i-a fost dăruit de primarul de Moldovița, Traian Iliesi, președintelui Consiliului Județean, Gheorghe Flutur, în semn de apreciere pentru faptul că în urmă cu 10 ani a lansat proiectul ”Drumul ouălor încondeiate”. La ediția din acest an a Festivalului ouălor încondeiate de la Moldovița au fost prezenți și oaspeți din Ucraina în speță trei directori de școli din care doi de la școli cu predare în limba română și o delegație de la Centrul pentru Păstrarea Tradițiilor din Cernăuți în frunte cu directorul Tatiana Tatarciuk. De la Festivalul ouălor încondeiate nu au lipsit secțiunile de gastronomie și de artă tradițională. Printre cei care au participat la festival s-au numărat deputații Angelica Fădor și Emanuel Havrici precum și senatorul Daniel Constantin Cadariu.

Gheorghe Flutur: Un merit deosebit în cultura încondeierii oălor îl are civilizația huțulă”

”Îmi dau seama că o sală de sport este prea mică pentru zestrea pe care o aveți la Modovița. Aș spune că încondeiatul oălor e mai mult decît un sport și de aceea a rămas mică sala sporturilor. Cred că vă trebuie o casă bucovineană ca să fie mai încăpătoare pentru atâta lume. Săptămâna trecută mi-a fost dat să reprezint Bucovina la Bruxelles unde luam premiul de excelență pentru destinația turistică și datorită dumneavoastră a autenticului, a tradiționalului, a lucrului unic pentru că trebuie să fim conștienți nu multe locuri din lume mai au acest sfânt autentic. Foarte multă lume recurge la imitație iar aici încă tradiționalul și autenticul este acasă. E o zestre a Bucovinei despre care trebuie să vorbim mai mult…Am făcut un tur pe la mese și m-am întâlnit cu delegația de la Cernăuți. Cât de frumos de Florii să întâlnește Bucovina întreagă pentru că această civilizație nu are granițe. Un merit deosebit în cultura încondeierii oălor îl are civilizația huțulă de aceea discut un proiect internațional cu Ucraina, Polonia, Ungaria, Slovacia țări unde trăiesc huțuli. Vă invit să punem în valoare Zestrea Bucovinei proiect pe care-l demarăm de luni. Mulțumesc celor care s-au străduit să facă minuni aici la Moldovița. Îl felicit pe primarul Iliesi pentru ceea ce face aici”, a declarat Flutur.

Traian Iliesi: Festivalul a devenit parte din identitatea Moldoviței și s-a fixat la loc de cinste în istoria comunei”

”Festivalul a crescut an de an și în felul acesta s-a înfiripat o tradiție de care suntem mândri și pe care vom încerca să o ducem mai departe. Festivalul a devenit parte din identitatea Moldoviței și s-a fixat la loc de cinste în istoria comunei. Ne aflăm în anul Centenarului săbătorim 100 de ani de la săvârșirea României Mari și sunt anumite lucruri de care trebuie să ne amintim…

Aș aminti aici actul Unirii redactat scurt și concis dar atât de frumos ilustrat cu chipurile lui Ștefan cel Mare, Dimitrie Cantemir și Regele Ferdinand Întregitorul. Înaintașii noștri au realizat lucruri însemnate, mărețe și noi avem datoria pe de o parte să le cinstim memoria și pe de altă parte să încercăm să ducem mai departe aceste lucrări începute de ei. Aș dori dori să subliniez încă o dată simbolul oului încondeiat care nu este altceva decăt imaginea Mântuitorului care părăsește mormântul și se întoarce la viață. Un elemenet important în cadrul marii sărbători a Paștelui oul închistrit surprinde în mod elegant și frumos expresia sufletului creștin al omului simplu. Coaja subțire, tehnica migăloasă, culorile vii, multitudinea motivelor, bogăția simbolurilor, încărcătura religioasă arată cât de bogați sunt sufletește oamenii acestor locuri”, a declarat primarul Traian Iliesi.