Scriitoarea Angela Furtună publică fragmente din nuvela-eseu cu tehnici literare hibride intitulată La apa cea repede a poveștilor Bucovinei mele  într-un nou proiect de referință al Uniunii Scriitorilor din România, inițiat și condus de eminenta scriitoare și profesoară universitară Irina Petraș (președinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România): volumul colectiv, recent ieșit de sub tipar, se numește Cum am devenit cititor/ cititoare – Cartea cărților copilăriei (Editura Școala Ardeleană, Cluj, 2024), și va avea două prime lansări, întâi la Zilele Clujului, pe 18-19 mai, apoi la FestLit Cluj, pe 13-14 iunie.

La realizarea acestei opere literare de excelență participă nume importante ale literelor românești contemporane, între care și regretatul Nicolae Manolescu (cel mai recent președinte al Uniunii Scriitorilor din România și eminentă personalitate a României, plecată prematur la Domnul, pe 23 martie): Simona Antonescu – Ioan-Pavel Azap – Balázs Imre József – Horia Bădescu  – Ana Blandiana – Oana Boc – Silvia Bodea Sălăjan – Iulian Boldea – Ștefan Borbély – Ioana Bot – Gabriel Bota – Rodica Bretin – Florica Bud – Constantina Raveca Buleu – Dumitru Cerna  – Paul Cernat – Ruxandra Cesereanu – Gabriel Chifu – Al. Cistelecan –  Eugen Cojocaru – Sanda Cordoș  – Luminiţa Cornea – Ion Cristofor – Constantin Cubleșan – Victor Cubleșan  – Vasile George Dâncu – Vasile Sebastian Dâncu – Corina Dindelegan – Gellu Dorian – Tatiana Dragomir  – Vasile F. Filip – Dinu Flămând – Rodica Frențiu – Doina Gecse Borgovan – Gabriela Gheorghișor  – Gheorghe Glodeanu – Angela Furtună – Horia Gârbea – Iulia Anamaria Ghidiu – Vasile Gogea  – Nicolae Goja – Mariana Gorczyca – Leon-Iosif Grapini – Andrea H. Hedeș – Ana Herța – Vasile Igna – Florina Ilis – Kocsis Francisko – Robert Laszlo – Adrian Lesenciuc – Mihaela Malea Stroe – Nicolae Manolescu – Rodica Marian – Menuț Maximinian – Mihai Măniuțiu – Alice Valeria Micu  –  Marius Miheț – Liviu Mircea – Ovidiu Moceanu – Vlad Moldovan – Florin Moroșanu  – Ioana Morpurgo – Daniel Moșoiu – Mircea Moț – Cristian Muntean – Ion Mureșan – Vianu Mureșan  – Viorel Mureșan – Eugeniu Nistor – Olimpiu Nușfelean – Alina Pamfil – Maria-Daniela Pănăzan – Gheorghe Pârja – Cezar Pârlog – Irina Petraș – Ioan Pintea – Laura Poantă – Petru Poantă  –  Ioan-Aurel Pop – Ion Pop – Mircea Popa – Adrian Popescu – Doina Rad – Ilie Rad  – Aurel Rău – Daniela Rockhoff – Gheorghe Săsărman – Daniel Săuca – Andreea Iulia Scridon  – Roxana Sicoe-Tirea – Sorina Stanca – Ștefan Teișanu – Radu Toderici – Sanda Tomescu Baciu  –  Laurențiu-Ciprian Tudor – Ionuț Țene – Radu Țuculescu – Alexandru Vlad – Ion Vlad – Ion (Ionuț) Vlad – Călin Vlasie – Varujan Vosganian – George Vulturescu – Magda Wächter.

În această enciclopedie a mărturisitorilor, fiecare autor este reprezentat de o creație literară (cu tentă memorialistică, ce povestește lucruri inedite despre izvoarele scrisului său, despre educație și despre cărțile care i-au determinat destinul), dar și de o fotografie a copilăriei, una a gloriei scrisului, precum și de un text olograf.

“Fluierul pădurii se contopea cu șoaptele cuvintelor și cu sunetul pianului meu. Cărțile și cântecul mă purtau către Poema Românǎ, tema muzicală auzită la difuzorul din orașul de după război sau, mai târziu, la Radio Europa Liberă. La Suceava. Apoi la București, la Paris, la Düsseldorf sau Amsterdam. La un moment dat, nu mai răsunau munții din Frasin, nici glasul pădurii (a cărei mireasmă de rășinoase și paltin străbate la 47 de km), nici clopotele bisericii de lângă casă. Dar vibrează placa de bronz a pianinei mele berlineze Lübitz. Improvizând, după ora cu profesoara Nussbrauch. Îl salutam în inimă pe George Enescu, Jurjac de odinioarǎ. Poema română are ceva din atingerea norilor, într-o zi solemnă de pace petrecută în liniștea cimitirului de lângă râu, unde am sperat să-l întâlnesc pe bunicul patern rămas în Munți Tatra, pe străbunicul matern ce luptase pentru dezrobire alături de colonelul Ion Dașchevici sau pe unchiul Ion ce murise la Stalingrad ori pe cel rămas în bătălia de la Cotul Donului, după ce luptase alături cu Neagu Djuvara. Poema română a fost una dintre poveștile întemeietoare pentru mintea mea de copil, scrisă măreț, la fel ca Marea frescă și scenele ei istorice de la Ateneul Român. O parte a ei se numeşte „Adunarea poporului la petrecere”, cealaltǎ, „Poporul strâns în horǎ”. Ursul, lângă mine, cu Jurjac și Darclée, pe scaunul de catifea. Aici eram doar noi, printre zmei, haiduci, balauri și împărați. Noi, un popor mic și invizibil de jucării și de cărți pentru copii, dar în fond un neam nemuritor și profund de ființe ascunse sub răsăritul de lună deasupra colibei bunicilor”, mărturisește Angela Furtună, alături de alți mari scriitori români, în această fabuloasă carte a memoriilor, în fapt un tezaur de artă, scriere și patriotism românesc, îngrijit cu sfințenie de către Irina Petraș sub egida Uniunii Scriitorilor din României.

Angela Furtună este membră a Uniunii Scriitorilor din România, membră a PEN CLUB ROMÂNIA afiliat PEN CLUB INTERNAȚIONAL, autoare cu rubrică permanentă la ROMANIAN TIMES USA de aproape 15 ani, inițiatoarea și președinta proiectului Zilele Monica Lovinescu – Premiul Naținal Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, inițiatoarea și președinta proiectului Memoria luptei împotriva Totalitarismului prin Memoria victimelor Holocaustului și a Gulagului, autoarea a trei cărți premiate de cercetare și hermeneutică despre opera Monicăi Lovinescu, autoarea a 15 volume de poezie, remarcate, premiate și cotate excelent de către critică și publicul educat și cult.