Legislaţia privind achiziţiile publice a fost modificată prin ordonanţa de urgenţă nr. 45/2018, publicată în Monitorul Oficial din 6 iunie 2018, scopul declarant al acestor schimbări fiind “perfecţionarea și flexibilizarea sistemului achizițiilor publice”. În acest număr al #IntegrityPactsRO prezentăm principalele modificări aduse prin OUG următoarelor acte normative: Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice; Legea 99/2016 privind achizițiile sectoriale; Legea nr.101/ 2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică.

Principalele noutăţi aduse în Legea nr. 98/2016

Ofertele devin confidențiale până la data finalizării evaluării, față de prevederea anterioară ce le considera confidențiale până la deschidere lor, ceea ce ar fi permis monitorului independent din societatea civilă să monitorizeze și procesul de verificare și evaluare a ofertelor în cadrul Pactelor de Integritate.
Această modificare aduce un risc  suplimentar,  deoarece izolează comisia de evaluare de orice monitorizare, opacitatea reprezentând un pericol pentru integritatea procedurilor.

Autoritățile contractante mai pot utiliza criteriul prețul cel mai scăzut pentru atribuirea unui contract numai în situația în care achiziționează produse, servicii sau lucrări cu valoare estimată sub pragul ce impune publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Această prevedere limitează riscul de a achiziționa produse, servicii sau lucrări de calitate slabă, crescând eficacitatea achizițiilor.

Sunt clarificate termenele la dispoziția autorității contractante pentru a răspunde întrebărilor de clarificare venite de la operatorii economici.

Pentru a asigura  implementarea în continuare a unor contracte care se confruntă cu dificultăți obiective și pentru asigurarea eficienței investiților publice sunt instituite noi reguli privind modificarea contractelor de achiziție publică, în condiții și limite clar stabilite .

Sunt introduse reguli privind achiziționarea de urgență a unor produse, servicii sau lucrări, în paralel cu demararea unei proceduri de achiziție pentru acele necesități similare care nu sunt urgente.

Se creează premisele pentru simplificarea și eficientizarea sistemului de control al achizițiilor și eliminarea deciziilor contradictorii ale instituțiilor cu atribuții în domeniul achizițiilor publice.

Principalele modificări aduse Legii 99/2016 privind achizițiile sectoriale

Constatarea contravențiilor și  aplicarea sancțiunilor se realizează ex-post doar de către Curtea de Conturi, iar ANAP nu mai are atribuţii în acest sens.

Se modifică procedura pentru atribuirea contractelor sectoriale/acordurilor-cadru sau organizarea concursurilor de soluţii cu o valoare estimată egală sau mai mare de 4.502.000 lei, pentru contractele sectoriale de servicii care au ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice, (prevăzute în anexa 2 din lege).

Contractele care nu presupun plăți către contractant și în cadrul cărora contractantul este remunerat pe baza tarifelor reglementate sunt exceptate de la aplicarea legii 99/2016.

Principalele modificări aduse Legii nr.101/2016 privind remediile și căile de atac ref. atribuirea contractelor

Prevederile privind notificarea prealabilă se abrogă.

Termenul de soluţionare a contestaţiei a fost redus, prin optarea pentru zile calendaristice, în loc de zile lucrătoare pentru analiza/ soluţionarea pe fond a acesteia.

A fost clarificat tipul de soluții pe care le poate pronunța Consiliul pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC).

„În situația în care contestația vizează rezultatul procedurii de atribuire și se dispune reevaluarea ofertelor, Consiliul va indica în mod clar și precis limitele reevaluării, respectiv identitatea ofertelor care fac obiectul reevaluării, etapa/etapele procedurii de atribuire vizată/vizate de reevaluare și măsurile concrete pe care le va adopta autoritatea contractantă în cadrul reevaluării.”

Pentru asigurarea celerității în realizarea investițiilor publice, se prevede că formularea unei  contestații nu suspendă termenul de așteptare pentru încheierea acordului-cadru/contractului.

Se introduc cauțiuni de până la 2% din valoarea estimată/stabilită a contractului de achiziție publică pentru contestațiile depuse la CNSC sau la instanța de judecată.

În ciuda faptului că intenția declarată a acestei cauțiuni este  cea  de  a  limita  întârzierile  din  achizițiile  publice generate  de  contestațiile  nejustificate,  reglementarea introdusă prin OUG 45/2018 prezintă riscuri pentru procesul de prevenire a corupției și ordinea constituțională. Potrivit art. 21 alin (4) din Constituția României, „jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite”, însă cauțiunea constituie o taxă reținută temporar pentru examinarea contestației de către CNSC, organ de jurisdicție specială administrativă.

Se limitează astfel accesul liber la justiție așa cum este garantat de Constituție. În acest context, un IMM care nu dispune de fonduri pe care să le poată imobiliza pentru o contestație nu va avea posibilitatea să se apere în fața posibilelor abuzuri ale autorității contractante.

TITLUL PROIECTULUI: Pactele de Integritate – Mecanisme de control civil pentru salvgardarea fondurilor europene

Scop: Reducerea riscurilor de corupție în achizițiile publice, prin implementarea unui mecanism de control civil în proiec- tele finanțate din fonduri europene.

Obiective: Asigurarea transparenței, integrității, răspunderii și responsabi- lității în proiectele cofinanțate din fonduri europene structurale și de coeziune, prin implementarea unui instrument pilot – Pactele de Integritate în România. Crearea revendicării de responsabilitate socială în contractele publice mari precum şi deprinderea unor lecții învățate, cu scopul unei viitoare replicări și propagări a Pactelor de Integritate.

Parteneri:Proiectul este coordonat de Secretariatul Transparency International, în parteneriat cu alte 15 organizaţii din 11 state: România, Italia, Polonia, Bulgaria, Cehia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Portugalia, Slovenia.
Perioada de implementare: Aprilie 2016 – Septembrie 2019

Principalele rezultate urmărite de Guvernul României prin ordonanţa de urgenţă 45/2018

Se elimină dublul control şi deciziile contradictorii între autorităţile statului.

Prin eliminarea comunicării rezultatelor  parțiale  se reduce numărul contestațiilor care pot bloca începerea derulării contractului.

Se clarifică procedura şi se scurtează timpul necesar realizării investiţiilor prin parteneriat public-privat sau prin concesiuni.

Descurajarea contestațiilor nejustificate, prin: introducerea cauţiunii pentru depunerea contestațiilor la CNSC, respectiv prin introducerea unei taxe pentru depunerea plângerii la Curtea de Apel.

Principalele deficiențe ale ordonanței de urgenţă 45/2018

Limitează accesul monitorilor independenți din societatea civilă la procesul de verificare și evaluare a ofertelor.

Limitează accesul IMM la remedii prin introducerea unor cauțiuni substanțiale la formularea contestațiilor.

Prevederile privind cauțiunile pentru contestațiile formulate la CNSC încalcă art.21 alin(4) din Constituție.

Recomandări

În procesul legislativ de aprobare a ordonanței de urgență sau, pentru ca modificările să intre în vigoare cât mai repede, printr-o ordonanță de urgență de corectare, recomandăm:

Renunțarea la modificările aduse art.65 alin.(2) din Legea nr.98/2016 și art.79 alin.(2) din Legea nr. 99/2016, referitoare la confidențialitatea ofertelor pe parcursul procesului de evaluare sau, cel puțin, includerea unei excepții referitoare la monitorul independent în cadrul Pactelor de Integritate, astfel încât să fie posibilă realizarea unei monitorizări adecvate a procesului de verificare și evaluare a ofertelor.

Renunțarea la cauțiunea solicitată pentru contestațiile formulate la CNSC, având în vedere că prevederea este neconstituțională și limitează posibilitatea de semnalare a unor greșeli sau abuzuri ale autorității contractante, prin descurajarea contestațiilor, atât atunci când sunt neîntemeiate, cât și atunci când sunt întemeiate.