O victorie mare pentru natura, dar si pentru oameni, a fost obtinuta la cel de al 41-lea Comitet UNESCO pentru Patrimoniu Mondial, desfasurat in aceste zile in Polonia, la Cracovia,  a anunțat deputatul PSD de Suceava, Cătălin Nechifor.

”Am participat, alaturi de senatorul Vlad Alexandrescu si deputatul Nicolae Bacalbasa, in calitate de observatori, la lucrarile plenare ale comitetului si iata ca obiectul Romaniei a fost indeplinit 100%, in conditiile in care in primele zile sansele noastre pareau destul de scazute, pe de o parte din cauza propunerii IUCN de a amana decizia Comitetului pentru o mai buna aprofundare (deferral) si pe de alta parte, din cauza situatiei confuze din Polonia, care solicita la nivel guvernamental anularea statutului UNESCO pentru padurile seculare din zona Bialoweza, la frontiera cu Belarus. Asadar, prin votul Comitetului s-a decis extinderea teritoriala a padurilor seculare din Europa la nivelul unui numar de 12 state, fiind inscrise acum 63 de componente in Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.Pentru tara noastra este vorba de padurile virgine de la Codrii Seculari de la Slatioara (Suceava), Izvoarele Nerei, Cheile Nerei – Beusnita, Domogled – Valea Cernei (Caras Serverin), Masivul Cozia, Lotrisor (Valcea), Codrul Secular Sinca (Suceava), Grosii Tiblesului si Strambu Baiut (Maramures). Este important de inteles nivelul acestei extinderi, de la paduri din Gemania, Slovacia si Ucraina, sub titulatura „Padurile virgine de fag ale Carpatilor si Codrii seculari de fag ai Germaniei” la un areal geografic care cuprinde in plus Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croatia, Italia, Romania, Slovenia si Spania si care de acum inainte se regasesc in lista UNESCO sub titulatura „Padurile virgine de fag ale Carpatilor si ale altor Regiuni ale Europei”.Prin aceasta incadrare se recunoaste oficial, la nivel mondial, importanta acestor paduri seculare si virgine, care s-au dezvoltat la finalul erei glaciare de la cateva zone izolate din Alpi, Carpati si Pirinei, catre areale mult mai extinse, din care se mai pastreaza intacte si zonele cuprinse in decizia Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO. Revenind la resorturile care au stat la baza votului din Comitet, propunerea IUCN (Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii, care cuprinde peste 1000 de membri asociati la nivel global si care este unul dintre partenerii oficiali ai UNESCO) de a amana luarea unei decizii a fost in final eliminata, dupa discutii in randul reprezentantilor celor 21 de state cu drept de vot. Pe de alta parte scandalul polonez a atins mai multe sensibilitati la nivelul decidentilor din Comitetul UNESCO, astfel incat, in 5 iulie s-a solicitat de urgenta Poloniei sa stopeze exploatarile forestiere din Bialowieza, sit al patrimoniului universal care pastreaza unele dintre cele mai vechi paduri virgine ale Europei, avand o varsta de peste 10.000 de ani. Motivarea exprimata de guvernul polonez in ultimele luni a avut la baza faptul ca nu se recunoaste legalitatea acestui statut si ca nu a fost consultata comunitatea locala, drept pentru care s-au demarat chiar si actiuni in instanta. Guvernul polonez a autorizat exploatarile de masa lemnoasa inca din luna mai a anului trecut, ca mijloc de contracarare a infestarilor produse de insecte daunatoare si pentru a reduce riscul de incendii forestiere.Prin decizia Comitetului UNESCO nu se garanteaza stoparea defrisarilor de indata, dar se preconizeaza un bun inceput pentru a asigura protectia acestui areal protejat, aflat si in Natura 2000, inclusiv prin organizarea unei misiuni de monitorizare UNESCO la fata locului. In incheiere, cateva cuvinte despre situl Codrii Seculari de la Slatioara, aflat pe teritoriul judetului Suceava si care de acum inainte este inscris in Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, alaturi de cele 8 biserici cu fresce exterioare pictate: Arbore, Manastirea Humorului, Patrauti, Probota, Suceava, Vatra Moldovitei, Voronet incluse in 1993, respectiv Sucevita inclusa in 2010.Codrii seculari de la Slatioara sunt un sit Natura 2000, cu o suprafata de peste 1064 hectare, situat in extremitatea estica a masivului Rarau, intre bazinele raurilor Moldova si Bistrita. Codrii seculari reprezinta de asemenea o rezervatie naturala cu sute de specii naturale de o valoare ridicata, predominand molidul, pinul, bradul si fagul, dar si larice, tisa si alte specii, fiind una din putinele locuri ale planetei unde natura isi continua cursul firesc al vietii, fara interventia omului”.