Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” a Mănăstirii Războieni şi-a serbat miercuri, 8 noiembrie 2023, hramul. Numeroşi credincioşi din comuna Războieni, judeţul Neamţ, dar şi din alte localităţi învecinate s-au rugat împreună în cadrul Sfintei Liturghii. Slujba a fost săvârşită de către arhimandritul Arsenie Popa, stareţul Mănăstirii Sihăstria din judeţul Neamţ, alături de un sobor de preoţi şi un diacon. Pelerinii s-au rugat alături de părinţii slujitori şi au cântat împreună cu grupul psaltic al aşezării monahale dirijat de stavrofora Olimpiada Neagu, stareţa Mănăstirii Războieni. Hramul s-a bucurat de prezenţa autorităţilor locale şi a celor care sunt alături de monahiile harnice şi jertfitoare ale aşezământului monastic. Părintele Arsenie Popa a ţinut la final un cuvânt de învăţătură în care a vorbit despre cinstirea Sfinţilor Arhangheli şi a Sfinţilor Îngeri. „Sfântul Arhanghel Mihail a avut un rol în mântuirea neamului omenesc. El a păzit pe poporul evreesc care purta tablele legii atunci când mergea în pustie. Era în chip de nor în timpul zilei şi sub forma unui stâlp de foc pe timpul nopţii. Sfântul Mihail are misiunea de a-l păzi pe om de ispitirile duhurilor necurate. Sfântul Gavriil a vestit istoria iconomiei mântuirii neamului omenesc. El a vestit Fecioarei Maria că se va naşte Mântuitorul Hristos. De asemenea, s-a arătat la naşterea Mântuitorului păstorilor şi a cântat ｫSlavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, întru oameni bunăvoireｻ”, a amintit arhimandritul Arsenie Popa, care a transmis cu acest prilej binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. De asemenea, a apreciat jertfa obştii Mănăstirii Războieni de a organiza hramul străvechii aşezări monahale ce adăposteşte osemintele a mii de ostaşi căzuţi în Bătălia de la Valea Albă din 26 iunie 1476.

Scurt istoric

Pe meleagurile pitoreştii aşezări Războieni-Valea Albă, judeţul Neamţ, s-a desfăşurat una dintre cele mai crâncene bătălii pe care a purtat-o Sfântul Voievod Ştefan cel Mare cu turcii, la 26 iunie 1476. Momentul de la Valea Albă a fost cel mai plin de suferinţă al vieţii lui Ştefan, care, deşi a fost un bun conducător de oşti, nu a reuşit să biruiască numeroasa armată turcească. Din zbuciumul trăirii interioare a voievodului a răsărit hotărârea de a ridica o biserică-mausoleu, gând materializat însă după 20 de ani de la bătălie.

Biserica este ridicată în stil gotic, îmbinat cu elemente moldoveneşti, pe plan dreptunghiular, fără turle. În exterior, pe peretele de miazăzi, se află pisania sculptată în piatră, în limba slavonă, ce constituie un valoros document, ca mărturie a luptei moldovenilor pentru apărarea ţării şi a credinţei strămoşeşti. În urma săpăturilor arheologice, efectuate în anul 1974, s-a identificat o groapă comună dispusă între mijlocul naosului şi altar, în care au fost reînhumate numeroase oseminte ale ostaşilor căzuţi în lupta de la Valea Albă.

Mănăstirea Războieni a luat fiinţă în 1734, ca aşezare monahală de călugări. În 1803, Mitropolitul Veniamin Costachi schimbă statutul aşezământului monastic, devenind mănăstire de monahii. De-a lungul timpului, a fost supusă vitregiilor vremii, fiind văduvită de toate bunurile şi daniile primite de-a lungul timpului. În 1959, în baza decretului 410, a fost desfiinţată, casele fiind distruse, iar călugăriţele alungate.

În 1990, după 31 de ani, a fost reînfiinţată cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în vremea arhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Afierosită Sfântului Arhanghel Mihail, biserica Mănăstirii Războieni răscoleşte inimile tuturor românilor şi întăreşte conştiinţa faţă de credinţa creştină ortodoxă în care a gândit, cu care a simţit şi în duhul căreia a acţionat cel care va rămâne pururi pomenitul ctitor al acestui sfânt locaş, Sfântul Voievod Ştefan cel Mare.

Mănăstirea Războieni adăposteşte icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana cu Maica Domnului în braţe, veche de şase secole.