Dragoș Iliescu, profesor universitar, specialist în psihologie aplicată în context ocupațional și în testarea și evaluarea psihologică și educaționalăa lansat”Testarea Standardizată în Educație”,prima carte care pune sub lupă evaluarea în sistemul educațional românesc. Cartea a apărutsub umbrela Editurii Humanitas și este deja disponibilă în librăriile editurii din toată țara.

Lucrarea își propune să aducă în prim-plan o perspectivă echilibrată în ceea ce privește testarea standardizată în educație și de a face acest subiect mai accesibil și mai ușor de înțeles pentru toată lumea.

Lansarea cărții a avut loc seara trecută, în cadrul unei prezentări publice la care au participat Prof. Marcel Bartic și Daniela Vișoianu, specialist în politici publice în domeniul educație.

„Aceasta este o carte de tip eseu, intenția fiind să fac inteligibil, pe cât posibil,acest subiect în primul rând profesorilor, deoarece aceștia vor trebui să accepte sau nu această evoluție. Însă cartea este țintită și către părinți, către elevi, dar și către toți cei care într-un fel sau altul sunt legați de educație. Eu cred ca evaluarea nu este o componentă a educației, este parte din ADN-ul educației. Sper că această carte va fi un punct de plecare pentru dezbateri și discuții publice constructive și că va contribui la îmbunătățirea modului în care se realizează procesul de evaluare în sistemul educațional românesc. Mi-am propus să aduc un punct de vedere echilibrat, care să umple un gol de informație relevantă despre testarea standardizată, un subiect actual și de mare importanță”, spune Prof. Univ. Dr. Dragoș Iliescu.

Cartea „Testarea Standardizată în Educație” abordează cu rigurozitate concepte psihologice și educaționale complexe, precum testarea, evaluarea, standardizarea și competențele. Cu toate acestea, este scrisă într-un limbaj accesibil, în spiritul iluminismului, pentru a putea fi înțeleasă de către o gamă largă de cititori, indiferent de cunoștințele specializate.Cartea este structurată în mai multe capitole, oferind o analiză detaliată a diferitelor aspecte ale evaluării standardizate: „Introducere în evaluarea standardizată”, „Domenii ale evaluării standardizate”, „Efecte pozitive ale evaluării standardizate”, „Riscuri, efecte perverse (și alte preocupări legitime legate de evaluarea standardizată)”, „Dezvoltarea testelor standardizate și asigurarea calității” și „Alternative la testarea standardizată”.

„Testarea standardizată a devenit o temă care a trezit cel mai mare interes în ultimii 10-15 ani, ceea ce nu se întâmplă foarte desîn sistemul nostru de învățământ, iar faptul că am ajuns să discutăm cu argumentele pe masă  și să le vedem atât din perspectivă pro, cât și contra, cred că e cel mai mare câștig al tuturor celor implicați în procesul de învățare. Sunt ani în care colegii noștri au avut aceeași fișă de evaluare la sfârșitul anului școlar, aceeași grilă de evaluarea performanțelor, aceleași criterii. De fapt, progresul trebuie văzut altfel, trebuie să ne raportăm la ce facem în sala de clasă”, a spus Prof. Marcel Bartic.

Impactul folosirii testării standardizate asupra profesorilor

În anul 2016,Ministerul Educației publica un raport din care reieșea faptul că un profesor din mediul gimnazial folosește 16 ore pe săptămână pentru activități legate de evaluare, într-un fel sau altul: gândind teste, aplicând teste, scorând teste, oferind feedback la teste. 16 ore înseamnă mai mult de o treime din timpul săptămânal al profesorilor de la clasă.În cadrul prezentării publice, s-a adus în discuție în ce măsură aceasta poate fi considerată ca o investiție rațională a timpului, concluzia fiind că aceste ore ar putea fi investite în capacitatea profesorului, în timpul său, pentru a face educație și nu evaluare.

„Deci le dă mai multă flexibilitate. Le salvează timp pentru a se concentra pe alte lucruri. Principalul scop al evaluării este feedback-ul. Niciodată nu facem evaluare doar de dragul evaluării. Evaluarea în esență generează date pe care nu le-am avea altfel.Pentru că datele stau la baza unor politici, și pe baza acelor date trebuie să luăm decizii.Iar aceste decizii îl implică pe copil, dar implică probabil și profesorul, poate restul clasei, poate părintele care ar trebui să susțină învățarea, procesul de învățare. Deci nu doar că îl ajută pe profesor să economisească 16 ore pe săptămână, sau poate mai mult în unele cazuri, ci îl ajută să și dea acel feedback”, adaugă Prof. Univ. Dr. Dragoș Iliescu.

„Testarea standardizată vine la pachet cu multă emoție, mai ales atunci când influențează o alegere de viață. Itemul presupune manifestarea unei performanțe, e posibil succesul, la fel și eșecul, doar că noi nu suntem într-o societate care să fie la fel de relaxată și față de eșec, ca și față de succes. Nouă nu ne place să ni se pună note. Indiferent că se cheamă standardizate sau nu. Iar părinții sunt într-o profundă ceață privitor la ceea ce știu copiii lor. Nota este singurul indicator, și atunci ne construim un sistem de referință legat de note. Iar fiindcă nu avem standarde, nu știm ce înseamnă nota 8, spre exemplu, iar singurele ancore pe care le avem sunt prin comparație cu colegii de clasă”, a spus Daniela Vișoianu.

De obicei, testele standardizate vin cu rapoarte standardizate, care sunt redactate în așa măsură încât copilul, dar și părintele să înțeleagăce înseamnă nota respectivă și ce poate face mai departe ca peste o săptămână nota să fie alta, și mai mare. Vorbim în acest caz despre un întreg ecosistem, în care testarea standardizată e o celebrare a unicității, o celebrare a faptului că fiecare este altfel.

###

Dragoș Iliescu este autor a peste 200 de articole științifice, capitole de carte și cărți. Pe lângă cariera academică, acesta a fost activ în consultanță de‑a lungul ultimilor 25 de ani, fiind implicat în sau conducând un număr de proiecte importante privind testarea și evaluarea psihologicăși educațională, în contexte comerciale sau guvernamentale, în Europa, Asia, Africa și America de Sud. Totodată, este fost președinte al International Test Commission (ITC) și actualul președinte al Diviziei 2 (Evaluare psihologică și educațională) al Asociației Internaționale de Psihologie Aplicată.