Joia din Săptămâna Luminată este temută în popor. I se mai spune și „Joia rea”. Și asta pentru că ar fi, potrivit credințelor, o zi răzbunătoare, nefastă, necurată, dacă nu este respectată cum se cuvine. Lumea îi mai spune și Joia Verde, pentru că de ea depinde dezvoltarea recoltelor și renașterea naturii. Pe de altă parte, în lumea romilor, e zi de mare sărbătoare, fiind celebrate, cu fastul caracteristic „Paștile țigănești”.

Joia Verde – Pastele Romilor

Joi 9 mai 2024, rromii ursari din satul Gulia, comuna Dolhasca, sarbatoresc „Joia Verde” sau „Pastele tiganilor”, obicei pastrat de peste 70 de ani. In prima joi dupa Paste, toti rromii care se simt legati sufleteste si spiritual de Gulia se intorc in sat. Pentru ei, „Joia Verde” este prilej de distractie, de intalnire cu familia si cu cei dragi care au parasit satul cu multi ani in urma. In aceasta zi, femeile pregatesc mancaruri alese si poarta cele mai bune haine pentru petrecere. De pe masa nu lipseste pasca, ouale rosii si cozonacul. In Bucovina, in „Joia Verde” nu se lucreaza pentru ca gospodariile sa fie ferite de nenorociri.

Scurtă istorie a satului Gulia

Istoria satului Gulia a inceput sa se scrie in anul 1825, cand Mihai Sturdza Voda a donat Manastirii Probota patru familii de rromi, mestesugari, priceputi in prelucrarea fierului, cornului si lemnului. Numele satului vine de la gulie, leguma cultivata mai ales de calugării de la Manastirea Probota, situata la 4 kilometri distanță. Pentru ca de Paște rromii cântau sau munceau pentru altii, ei nu puteau sa se bucure de sărbătoare, alături de familie. Astfel, Sfatul Batrânilor a hotarât ca rromii din Gulia sa petreacă Paștile, așa cum se cuvine, alături de familie in prima joi ce urmează sărbătorii. Astfel au ajuns ”țiganii” din Gulia sa serbeze „Joia Verde”, cu mâncare tradițională ș obiceiuri specifice lor, dansuri si cântece. Rromii serbează de regulă cele mai importante momente din viață joia, astfel ca nunțile si botezurile țigănești se fac, de obicei, in această zi, motivat de faptul ca sambăta si duminica au de lucru, in special lăutarii, la petrecerile românilor.

Comunitatea rromilor din satul Gulia

Comunitatea rromilor din satul Gulia este una dintre cele mai mari din țară, aici trăind in jur de 1.500 de suflete. An de an însă, la sărbătoare participă din ce in ce mai puțini rromi si tot mai puțini reușesc sa se intoarcă in satul natal. Mulți au plecat din țară, in Italia, Spania sau în alte țări, unde si-au încropit mici afaceri si duc o viață mai bună. Tot în această zi este obiceiul să se lege cununii în stil țigănesc, fetele mai frumoase sunt „furate” de viitorii miri si sunt aduse acasă spre dimineață. În ultimii ani, tradițiile însă s-au cam pierdut, fustele colorate ale țigăncilor focoase au fost înlocuite cu rochii de seară stralucitoare si elegante, iar taraful țigănesc a început sa cânte, pe langă muzica tradițională de petrecere, manele. Dans și voie bună!

Tradițiile  legte de  Joia Verde

Prima zi de joi de după Pasti, adica joia din Saptămâna Luminată, este numită de bucovineni „Joia nepomenită” sau „Joia rea”. Asta pentru ca, potrivit tradițiilor locului, este nefastă, necurată si nepomenită. În această zi, oamenii nu trebuie să muncească, pentru a ține departe tunetele, trăsnetele, viforul si grindina. Unii bucovinenii respectă sarbatoarea pentru a scăpa de boală și pentru ca pomii sa aibă rod. In Joia Verde nu se spala si, mai ales, nu se albesc rufele, pentru ca vor capata culoarea verde. Nu se lucreaza nimic pe camp, ca sa nu se acopere drumurile si cararile cu iarba. Cel aflat la drum nu va mai sti sa se intoarca acasă și va ramâne pentru mult timp un pribeag. Pierderea recoltelor de pe câmpuri este un alt pericol care-i paște pe cei care lucrează in Joia Verde. si mai infricoșător chiar, gospodarii care nesocotesc această zi se vor inverzi si, spre marea lor rusine, vor fi usor de recunoscut de ceilalți. Tot in Joia Verde se desfasoară ritualuri care au rolul de a aduce ploaia asupra câmpurilor. La fel ca la „paparude”, fetele se uda cu apa ca sa se deschida cerul si sa cada ploaia.

In acelasi timp insa, intotdeauna in Joia Verde, numita si Joia Manioasa, incepe Sfantul Ilie sa imparta grindina dupa cat de „ascultator” a fost fiecare gospodar. „In aceasta zi se imparte piatra cu banita.”spune traditia populara.Cine muncește în această zi sărăcește.

”Paștile romilor” sunt prilej de petrecere și voie bună

De vreo 70 de ani încoace, romii din Gulia sărbătoresc în Joia Verde. Totul a plecat de la grupul ursarilor gulieni, din care se trag mulţi dintre lăutari. Dat fiind că la sărbătorile româneşti ei erau cei care dădeau tonul petrecerii, cântându-le mesenilor şi-au inventat propria petrecere pascală, în joia din Săptămâna Luminată. În acest an, a fost petrecere mare în localitatea Gulia, organizată de Primăria Orașului Dolhasca.Elevii coordonați de inimosul profesor de lima romani ,Neculai Constantin și de doamna director Elena Roman, au prezentat un frumos program de dansuri tradiționale rome ursărești. Însă, la origini, unde Sfatul Bătrânilor din Gulia a încuviinţat-o. Deşi i se spune Joia Verde acestei zile şi în tradiţia românească, acest nume vine, după obiceiul rrom, de la poiană înverzită în care se ţine petrecerea pascală, cu bucate dintre cele mai alese, cu joc şi voie bună. Este un prilej de revedere a tuturor rudelor, din ţară şi din străinătate, prezente negreşit la marele eveniment. La fel ca şi Sfintele Paşti, aceste momente fac că sărbătoarea să fie una a bucuriei şi a regăsirii celor dragi. Nimeni nu munceşte, că să se ţină la distanţă toate relele, se îmbracă haine noi, cele mai frumoase şi se petrece până-n zori.

Conservarea obiceiurilor rome

Deşi costumele tradiţionale rome au cam fost înlocuite cu haine de firmă şi rochii preţioase, încă se mai păstrează obiceiul farmecelor de legat cununii în această zi. Tot acum se fură fetele frumoase de către viitorii lor soţi. Şi, cum Sfatul Bătrânilor încă are un cuvânt de spus în comunitate, fiind vremea împăcărilor şi a curăţirii sufletului, tot acum se încearcă şi medierea unor conflicte din familii.

Lucian Dimitriu