Vicepreședintele Consiliului Județean, Niculai Barbă, a anunțat că astăzi s-a convenit inițierea procedurilor în vederea clasării/includerii Bisericii de lemn din Frătăuții Noi veche de aproape 300 de ani in Lista Monumentelor Istorice din județul Suceava. Ziua declanșării demersurilor nu este întâmplătoare pe 13 februarie împlinindu-se 127 de ani de la trecerii la cele veșnice a lui Iraclie Porumbescu tatăl marelui compozitor Ciprian Porumbescu care a preoțit la această biserică în perioada 1884-1896. ”Am trimis o adresă la parohie prin care am solicitat includerea bisericii în Lista Monumentelor Istorice și am discutat și la Direcția de Cultură. Maine vom avem o discuție cu toții pe acest subiect. Astfel de inițiative se cade să avem în Anul Ciprian Porumbescu”, a declarat Barbă.

Biserica veche de lemn din comuna suceveană Frătăuții Noi este o adevărată bijuterie arhitecturală. Construită în anul 1744 edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul Adormirea Maicii Domnului, sărbătorit la data de 15 august. Lângă biserică se află și o frumoasă clopotniță. În ciuda vechimii și a importanței sale istorice, Biserica de lemn din Frătăuții Noi nu a fost încă inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava. Vechimea, splendoarea interiorului şi arhitectura atât de graţioasă ar fi permis cu uşurinţă acest lucru.

Inscripția de pe crucea lui Iraclie Porumbescu: ”Aice zace marele naționalist și poet ecsarch archiepiscopal Jraclie PORUMBESCU paroch ortodocs nă ot Sucevița în 9/III 1823 mort la 13/II 1896. Fiei țerina ușoară”

Conform unei pisanii care ar fi existat în biserică, ctitorul lăcașului de cult este Ștefan Nicoară. Biserica a fost pictată în secolul al XVIII-lea în stil baroc moldovenesc. Lângă peretele absidei laterale sudice a bisericii se află o cruce ridicată în anul 1840, pe mormântul preotului paroh Pantelimon Maierean. Pe piatra tombală este o inscripție cu caractere chirilice: „Aice [să] odihnesc oasăle robului [lui] Dumnezău prezviter Pantelemon Maierean paroh Frătăuțului Nou, carele în ai 60-le ani ai vieții sale la 10 octombrie anul 1828 au răpăosat”. Crucea a fost refăcută de epitropul Epifanie Maierean în 1968. Între anii 1884-1896 a slujit aici ca preot paroh omul de cultură Iraclie Porumbescu (1823-1896), tatăl compozitorului Ciprian Porumbescu. El fusese anterior preot paroh la Stupca, dar se mutase de acolo după moartea fiului său din anul 1883. La Frătăuții Noi, preotul Iraclie a fost și învățător. El a organizat la școala din sat cursuri de industrie casnică, de împletituri (din nuiele, papură, paie ori pănuși) și de apicultură. Iraclie Porumbescu a decedat la 13 februarie 1896, la vârsta de 73 de ani. A fost înmormântat în cimitirul din jurul bisericuței de lemn, foarte aproape de altarul la care slujise ca preot. Pe crucea sa de mormânt se află următoarea inscripție: „Aice zace marele naționalist și poet ecsarch archiepiscopal Jraclie PORUMBESCU paroch ortodocs nă ot Sucevița în 9/III 1823 mort la 13/II 1896. Fiei țerina ușoară”. Fiul său, Ștefan Porumbescu (1856-1896), a murit și el în același an și a fost înmormântat tot lângă peretele bisericii. În anul 1971 s-a inaugurat complexul muzeal de la Stupca, iar rămășițele pământești ale părintelui Iraclie și ale lui Ștefan Porumbescu au fost deshumate și transportate în cimitirul satului Stupca, fiind reînhumate lângă mormintele lui Ciprian Porumbescu (1853-1883), a mamei sale Emilia (1826-1876) și ale celorlalți frați ai compozitorului. Mare patriot, naţionalist şi prozator al Bucovinei, preotul Iraclie Porumbescu a păstorit mai multe localităţi sucevene, până să ajungă la Frătăuţii Noi. A fost paroh la Boian, apoi la Şipotele Sucevei (astăzi Izvoarele Sucevei), la Stupca, iar după moartea lui Ciprian, feciorul pe care l-a plâns îndelung, a ajuns la Frătăuţii Noi.