MOPAN Suceava

Circa 300 de aleși locali, primari, consilieri locali şi judeţeni dar şi oameni de afaceri, au participat miercuri la dezbaterea cu tema „Modernizare, dezvoltare, descentralizare. Administraţia locală vorbeşte”, organizată la iniţiativa Consiliului Judeţean Suceava în sala Teatrului Municipal Matei Vişniec. Dezbatarea moderată de Irina Păcuraru l-a avut ca invitat principal pe preşedintele României, Klaus Iohannis, alături de care a fost prezent președintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur.  Şeful statului a vrut să afle direct de la aleşii locali nemulţumirile lor şi greutăţile cu care se confruntă în actul administrativ. Dialogul între aleşii locali suceveni şi preşedintele României a depăşit timpul programat iniţial de o oră şi jumătate întinzându-se pe mai bine a două ore.. În discursul său de la începutul dezbaterii, șeful statului ținut să precizeze că a venit la Suceava deoarece vrea să afle direct de la aleşii locali nemulţumirile lor şi greutăţile cu care se confruntă în actul administrativ. Temele la care președintele României a făcut referire în mod special au fost regionalizarea și descentralizarea, infrastructura din zona Moldovei, resursele aflate la dispoziția administrațiilor locale, dar și dezvoltarea agriculturii și a satului românesc.

  • Șeful statului consideră că  fără descentralizare nu va exista dezvoltare

Pentru început, șeful statului a subliniat faptul că administrația publică trebuie reformată, Klaus Iohannis solicitându-le aleșilor locali suceveni să-i spună greutățile pe care le au, dar și cum văd ei descentralizarea și modernizarea administrației. „În ultimii ani s-a încercat identificarea unor soluţii care, de cele mai multe ori, fie au fost abandonate, fie aplicate parţial. S-a vorbit mult despre regionalizare, despre descentralizare, despre deconcentrarea instituţiilor publice. Rezultatele eforturilor de transformare a administraţiei publice locale s-au materializat în numeroase propuneri de legi, modificări peste modificări, decizii luate azi şi anulate mâine, planuri şi strategii care au încăput cu greu în sertarele instituţiilor de la Bucureşti, iar astăzi sunt tot acolo, probabil neatinse. Cu o astfel de abordare, aşa cum era de aşteptat, nu am obţinut mare lucru”, a arătat Klaus Iohannis. Preşedintele României a arătat că una dintre cauzele pentru care s-a ajuns în această situaţie este şi succesiunea rapidă a guvernanţilor care, odată ajunşi la putere, „s-au grăbit, chipurile”, să reformeze. Iohannis a spus că după plecarea unui Guvern au venit alţi guvernanţi, ”şi această tristă poveste a tot continuat”.Șeful statului a precizat că acum câţiva ani s-au pornit „cu mult avânt” discuţiile despre regionalizare şi descentralizare, vorbindu-se chiar şi despre o reorganizare administrativ-teritorială, însă din toată dezbaterea nu s-a ales nimic. „Viziunea simplificatoare a unora dintre cei implicaţi şi, mai ales, înţelegerea greşită că regionalizarea şi descentralizarea nu sunt altceva decât împărţirea influenţelor politice au condus la acest eşec previzibil. Dacă vă amintiţi bine, subiectele principale, care au şi blocat dezbaterea, au fost numărul regiunilor, alegerea structurilor de conducere regionale şi plasarea capitalelor de regiune. Cu alte cuvinte, politica celui mai tare, o luptă de orgolii şi de interese de multe ori mărunte, o confruntare despre cine şi cum îşi adjudecă beneficiile politice”, a declarat Klaus Iohannis. El a adăugat că de câteva luni, „nu surprinzător”, au reînceput discuţiile despre o nouă reformă în privinţa descentralizării şi regionalizării, însă a atras atenţia că nici în acest moment nu există o analiză realistă asupra nevoilor şi consecinţelor descentralizării în România.”O parte dintre iniţiativele recente au născut controverse şi, tocmai de aceea, sper ca guvernanţii să se folosească cu înţelepciune de învăţămintele trecutului şi să nu introducă o discriminare între autorităţile publice locale. Însă o spun apăsat: fără descentralizare nu va exista dezvoltare. De aceea, sper că nu vom asista iarăşi la un nou început fără nici o finalitate şi, mai ales, sper că nu vor fi făcute aceleaşi greşeli, pentru că politica celui mai puternic pur şi simplu nu mai merge”, a mai declarat şeful statului. Klaus Iohannis a spus că aleşii locali ştiu cel mai bine că nu toate nevoile unui judeţ pot fi gestionate de la nivel central.

  • Iohannis: România nu va progresa dacă nu eliminăm trântorii şi şpăgarii din sistem

Iohannis a declarat că regionalizarea şi decentralizarea reprezintă un amplu proces de transfer structural de servicii publice, competenţe, fonduri publice din subordinea autorităţilor centrale către cele locale. Klaus Iohannis a subliniat că obiectivul principal al descentralizării trebuie să fie reducerea decalajelor de dezvoltare şi un efect de antrenare a întregii economii.Șeful statului a subliniat că regionalizarea și descentralizarea trebuie să urmărească două obiective principale, dezvoltarea economică și eficiența administrativă. Iohannis a spus că dacă regionalizarea „nu-i bună la nimic” dacă nu produce dezvoltare economică și dacă nu oferă cetățenilor sentimentul că administraţia a devenit mai simplă pentru ei. Klaus Iohannis a subliniat că regionalizarea trebuie să simplifice și procedurile de atragere a fondurilor europene, pentru ca primarii să fie mai motivați să depună proiecte de finanțare. „Cum să convingem primarii din comune să aplice pentru fonduri europene dacă a doua zi îi punem pe drumuri să umble sute şi sute de kilometri după avize. Nu putem să funcţionăm aşa. Că sunt unii cărora le place fiindcă sunt beneficiari ai acestor demersuri, trebuie să-i eliminăm, trebuie să eliminăm trântorii şi şpăgarii din sistem, altfel nu vom progresa”, a mai spus Iohannis.

„PNDL a împărțit țara în două categorii: primari fericiți și primari nefericiți”

Președintele României a făcut referire și la resursele de care dispun administrațiile locale, aducând în discuției în mod special banii alocați prin Programul Național de Dezvoltare Locală. Klaus Iohannis le-a transmis aleșilor că toți au beneficiat de fonduri publice sau europene, pentru diferite proiecte, cum ar fi construcția sau reabilitarea de spitale, dispensare, școli sau drumuri, în ultimii ani, multe dintre aceste obiective fiind s-au realizat prin PNDL. „Şi în ciuda beneficiilor certe, Programul a avut aproape întotdeauna o mare problemă de transparență, a împărțit țara în două categorii: primari fericiți și primari nefericiți, beneficiari ai Programului sau eliminați de pe lista Programului, de multe ori din criterii politice”, a ținut să precizeze Klaus Iohannis. El a arătat că în funcție de partidul din care fac parte, care a fost fie la putere, fie în opoziție, primarii s-au numărat ori printre cei fericiți, ori printre cei nefericiți. „Din acest motiv putem fi cu toții de acord că este timpul să conștientizăm faptul că avem nevoie de politici coerente şi responsabile, care să transceadă culoarea politică, şi că s-a înțeles faptul că toate măsurile adoptate se răsfrâng, înainte de toate, asupra milioanelor de români”, consideră șeful statului.

  • Două probleme importanete aduse în atenţia preşedintelui României: modernizarea drumului Suceava – Iași și un nou terminal la aeroport

Şeful statului a subliniat că își dorește să afle de la aleșii locali problemele pe care le au pentru a-i susține pe aceștia în demersurile lor de rezolvare. Astfel, preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, a vorbit în special despre necesitatea unei autostrăzi, despre majorările salariale date de guvern care consumă resursele destinate investiţiilor, despre monopolurile marilor companii care pun pe butuci micile firme sau despre casele de cultură ale sindicatelor care ar trebui modernizate într-un parteneriat cu primăriile. Făcând referire la fondurile pentru salarii, Flutur a spus că alocările bugetare sunt insuficiente, motiv pentru care sunt unele instituții care au bani în fondul de salarii doar până în luna august a acestui an. „Fondurile pentru creșterea de salarii ne sunt asigurate doar 46%. Vorbesc de o creștere, de la 92 de milioane de lei la 136, la salariile din instituțiile Consiliului Județean și trebuiau să vină sume defalcate din TVA, și toate acestea pe măsura acestor majorări. Nu au venit. Am tăiat de la ce puteam face investiții, ca să supraviețuim. Nu este în regulă, te condamnă la subdezvoltare și mai tare. Facem descentralizare cu resurse, dacă nu, domnule președinte, trebuie găsită soluția unor sume care să vină la bugetele locale și din redevențe și din altceva”, a afirmat Flutur.Administratorul judeţului, Irina Vasilciuc, a ridicat problema blocajului care a apărut la promovarea unor proiecte cu fonduri europene cauzat de nearmonizarea legislaţiei naţionale cu ghidurile solicitantului. Irina Vasilciuc a dat ca exemplu proiectul de modernizare a drumului care leagă Suceava de Iași, promovat de cele două Consilii Județene, prin care se dorește reabilitarea acestui tronson pe o porțiune de 167 de kilometri, valoarea investiției fiind de 65 de milioane de euro. Legat de acest subiect, președintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, a explicat că blocajul apare din cauza faptului că podețele sunt ale administrației județene, în timp ce terenul pe care este piciorul podului aparține Companiei Apele Române. Flutur consideră că o astfel de situație este absurdă, motiv pentru care a solicitat ca această problemă să fie rezolvată. 

Primarul Sucevei Ion Lungu a vorbit tot despre problemele legate de absorbţia banilor europeni destinaţi reabilitării termice a blocurilor arătând că programul este nefuncţional din cauză că ghidul solicitantului nu a fost conceput corect. Printre cei care au luat cuvântul s-au numărat viceprimarul Sucevei, Lucian Harşovschi, care a adus în prim plan problemele legate de angajarea unui credit pentru realizarea unui nou terminal la aeroportul de la Salcea. Harșovschi a spus că CJ Suceava a găsit soluții pentru finanțarea investiției, printr-un credit bancar, însă totul este blocat la nivelul Ministerul de Finanțe. El a explicat că împrumuturile masive făcute de administrația centrală blochează creditele pentru administrațiile județene, pe motiv că se iese din limita de deficit bugetar. 

  • Primarii suceveni l-au asaltat pe președinte

La rândul său, vicepreședintele CJ Suceava Viorel Seredenciuc, a vorbit despre necesitatea unor investiţii pentru prevenirea inundaţiilor, apoi primarul de Putna, Gheorghe Coroamă a ridicat problema desfiinţării infrastructurii feroviare din zonă, în timp ce primarul de Câmpulung Moldovenesc, Mihăiţă Negură, a spus că își dorește găsirea unor soluții pentru scoaterea traficul greu din staţiunile turistice montane. În același timp, primarul din Horodnic de sus, Petrică Luță, i-a sesizat șefului statului problema stării deplorabile în care se află un oficiu poștal din comună, care arată ca după bombardament, primarul din Fântânele, Vasile Hâj a ridicat problema reorganizării posturilor de poliție prin care s-a ajuns în situația ca în această comună să nu mai existe polițiști, primarul din Liteni, Tomiță Onisii, a atras atenția asupra situației în care se află orașele mici, nou înființate, care nu au beneficiat de fonduri europene nici în exercițiul financiar trecut, și riscă să nu beneficieze nici în momentul de față, iar primarul din Rădășeni, Neculai Perju, a solicitat urgentarea finanțării cadastrului general al României, atrăgând atenția că fermierii riscă să nu mai primească subvenții începând de anul viitor dacă nu au terenurile intabulate. Și primarul din Adâncata, Viorel Cucu a ridicat problemele legate de obţinerea avizelor de la Drumurile Naționale și de la Ministerul Culturii, dar și obligativitatea de a face unele investiții din fonduri proprii care ulterior sunt transferate către Delgaz.

O intervenție aplaudată a avut-o și consilierul local Adrian Arămescu, care a precizat că vorbește în calitate de simplu cetățean, el rugându-l pe șeful statului să retragă toate legile „care au îmbolnăvit societatea românească”. Adrian Arămescu a precizat pentru o descentralizare eficientă este nevoie de organizare și muncă, dar și că din nefericire, în România a fost încurajată nemunca.

Iohannis: Toate guvernele acționează ca pompierii

În răspunsurile sale, șeful statului, Klaus Iohannis, a arătat că multe dintre problemele ridicate sunt cunoscute subliniind că soluţiile trebuie să fie integratoare pe termen lung şi nu pompieristice aşa cum au făcut toate guvernele inclusiv al său. El a arătat că toți cei care au legătura cu administrația știu aceste probleme, însă ceea ce se așteaptă sunt soluțiile. „Am observat cum reacţionează guvernele, şi guvernul lor, şi guvernul meu, şi ăsta. Toţi fac la fel. Încep să guverneze ca pompierii. Apare o problemă punctuală şi strigă media că în cutare loc s-a întâmplat ceva, se duc toţi acolo şi încearcă să rezolve problema. Pe urmă, strigă televizorul că undeva o chestiune nu funcţionează, merg toţi acolo şi încearcă să o rezolve. Este şi acesta un fel de a guverna, doar că este foarte ineficient. Ceea ce lipseşte încă la noi sunt soluţii integratoare şi plan pe termen un pic mai lung”, a arătat Klaus Iohannis. Președintele României consideră că politicienii trebuie să fie făcuți să înțeleagă faptul că România nu mai are nevoie de „rezolvitor” de probleme punctuale, ci de politici publice care abordează problemele într-un mod integrat. „Deocamdată văd că sunt din ce în ce mai mulţi politicieni, şi la Bucureşti, şi în administraţiile locale, care îşi dau seama că de fapt asta ne trebuie. Iar ce s-a spus aici, eu am spus-o în campanie, și nu am devenit foarte popular prin asta, dar cred în asta, ca să trăim bine, trebuie să muncim bine. Şi ca să muncim bine, trebuie să avem conducători care ne creează condiţiile să muncim bine”, a mai spus șeful statului. Klaus Iohannis a făcut referire și la serviciile publice de care trebuie să beneficieze cetățenii, cum ar fi cele poștale sau poliția, subliniind că acestea nu trebuie să dispară. „Va trebui foarte, foarte bine judecat la nivel de Guvern cum se abordează aceste chestiuni, fiindcă, după părerea mea, este inadmisibil ca în comunităţile locale să dispară aceste servicii publice. Va trebui să găsim căi pentru a evita dispariția acestora, mai ales că în mediul rural trăiesc, procentual, mai mulţi oameni în vârstă decât în mediul urban şi chiar ei au cea mai multă nevoie de aceste servicii publice”, a menționat Iohannis.

  • Cadastrul general este o problemă critică pentru că fermierii riscă să nu mai primească subvenții

El a făcut referire și la problema cadastrului general în România, despre care a precizat că este „una critică”, având în vedere că fermierii riscă să nu mai primească subvenții dacă nu au terenurile intabulate. Klaus Iohannis și-a exprimat speranța că actualul Guvern va înțelege importanța acestei probleme și va aloca fonduri pentru realizarea cadastrului. „Dacă nu se rezolvă problema cadastrului, din 2018 nu veţi mai primi subvenţii, pur şi simplu. Acolo unde nu există cadastru, nu se va mai putea subvenţiona agricultura. Este păcat, că s-a ajuns în acest punct, fiindcă problema este cunoscută de mult, şi, după părerea mea, implicarea guvernelor succesive a fost suboptimală” , a precizat Klaus Iohannis. El a spus că a discutat despre această problemă cu toate guvernele pe care le-a întâlnit ca președinte, toți au promis că o vor rezolva, însă în realitate „toţi au făcut zero, sau aproape de zero”. Iohannis le-a transmis primarilor să prezinte gravitatea situației prin nerealizarea cadastrului general în toate ședințele asociațiilor de comune, orașe sau municipii.

  • Șeful statului consideră că în prezent statul funcționează încă după arhitectura din ‘68

Klaus Iohannis a răspuns punctual și la o problemă ridicată de primarul Sucevei, Ion Lungu, acesta precizând că municipalitatea a pierdut fonduri importante pentru dezvoltare și modernizare din cauza lipsei descentralizării. Ion Lungu a făcut referire primăria a pierdut fonduri pe motiv că anumite active nu erau în proprietatea municipalității, ci în cea a statului. El a făcut referire în mod special la o sumă de 13 milioane de euro pe care primăria a pierdut-o atunci când s-a implementat proiectul de modernizare a Cetății de Scaun. Ion Lungu a spus că banii puteau fi folosiți pentru modernizarea și reabilitarea parcului Șipote, însă terenul nu este al municipalității, ci al Romsilva. Ca răspuns, Klaus Iohannis a spus că astfel de probleme apar deoarece administrația din România funcționează, în principiu, „după arhitectura din ‘68”. El a arătat că după Revoluția din 1989, administrația locală s-a schimbat foarte repede, în timp ce statul central a rămas cu mult în urmă. „Deci, instituțiile centrale ale statului au rămas nu puțin, ci profund ancorate în trecutul statului dinainte de Revoluție. Și vreau să spun că există o tendință a administratorilor locali, primari, consilii locale, președinți de Consilii Județene, consilieri județeni, să facă dezvoltare locală. Doar că, de foarte multe ori, locul în care s-ar putea face dezvoltare este, culmea, nu al comunității, ci al statului. Or, acest lucru, la un moment, va trebui să îl clarificăm și să îl rezolvăm”, a afirmat președintele României. Klaus Iohannis consideră că multe instituții ale statului funcționează după legi învechite, dând exemplul Apelor Române, ANIF, sau Romsilva. ”În niciuna dintre aceste chestiuni nu a fost consultată administrația locală și este păcat. Și este o evoluție pe care am putut să o constat în ultimele decenii, o evoluție foarte proastă. Cei de la Guvern sau administrația centrală au impresia că devin de la an la an mai deștepți și nu consultă administrațiile locale”, a precizat șefului statului care a adăugat că în anii ‘90 administrațiile locale erau consultate la adoptarea tuturor legilor care le vizau direct, iar în momentul de față „majoritatea problemelor nu se mai discută nici măcar cu cei implicați de la centru”. Făcând referire la problema semnalată de președintele CJ Suceava cu privire la nealocarea de la nivel central a tuturor sumelor necesare acoperirii creșterilor salariale, Klaus Iohannis a spus că în această problemă nu s-a procedat în mod corect. Întrebat cum consideră faptul că nu există finanțări pentru majorările salariale, iar administrațiilor locale trebuie să suporte diferențele neacoperite din alocările de la nivel central, șeful statului a spus că întreaga situație a fost „prost gândită”. Klaus Iohannis a arătat că este imposibil să faci o descentralizare numai cu sarcini, fără să se facă descentralizarea și pe bugetele aferente.

  • „România are nevoie de partide puternice, cu oameni dedicați și specialiști”

La final, Klaus Iohannis le-a mulțumit aleșilor locali pentru problemele semnalate, declarând că dacă cele mai multe dintre acestea sunt deja cunoscute, ceea ce lipsește pentru rezolvarea lor este „o clasă politică care să-și înțeleagă un pic altfel rolul”. Iohannis a spus că România are nevoie de partide puternice, care însă să vină în fața cetățenilor cu oameni dedicați și specialiști. „Părerea mea e că a trecut vremea când politicienii umblau prin sate, promiteau bani la toţi, plecau la centru şi asta a fost. Avem nevoie de politicieni mulţi, nu puţini, avem nevoie de mulţi politicieni care să vină cu soluţii, fiecare în domeniul în care se pricepe. Asta am înţeles eu când am spus eu că e nevoie de modernizarea partidelor politice. Este nevoie de oameni care se dedică muncii lor şi pot să vă spun că sunt din ce în ce mai mulţi, dar este nevoie şi de modernizare, şi mă gândesc aici şi în circuitul decizional guvernamental, iar în circuitul decizional intern de mult mai multă transparenţă”, consideră șeful statului.

  • Un sucevean i-a transmis lui Klaus Iohannis că putea să fie Carol I

El a subliniat că atunci când politicienii vor avea curajul să ia toate deciziile la vedere și să vină cu politici curajoase, „și nu clientelare”, care ajută toată ţara, doar în acel moment se va putea spune că există o clasă politică modernizată. „Cu cât mai repede, cu atât mai bine, iar rolul dumneavoastră este extrem de important. Nu plecaţi de aici cu impresia că nu contaţi, pentru că dumneavoastră contaţi, mai ales primarii. Eu vă încurajez să mergeţi mai departe. Şi eu am avut o parte de carieră în administraţia locală. Îmi amintesc de câte ori mi s-a părut că lucrurile merg prost şi totuşi am continuat, aşa cum vă încurajez şi pe dumneavoastră. Şi dacă uneori pare bine şi câteodată mai rău, mergeţi înainte, reprezentaţi oamenii din comunităţile dumneavoastră şi e bine să o faceţi în forţă. Vă doresc mult succes”, a fost mesajul de final al președintelui României.

La finalul dezbaterii cu aleșii locali, președintele României a ieșit în fața Teatrului Matei Vișniec, acolo unde a fost întâmpinat cu aplauze de mai mulți suceveni prezenți în zonă. După o scurtă declarație de presă, Klaus Iohannis s-a îndreptat către o parte dintre cei care au venit să-l vadă, pentru a le strânge mâna. Unii dintre cei cu care a dat mâna i-au solicitat audiențe șefului statului, în timp ce un altul, a ținut să-l întrebe dacă mai sunt șanse ca România să obțină datoriile pe care le are de recuperat de la Germania. Suceveanul respectiv a ținut să-i spună președintelui că dacă ar rezolva această problemă ar putea să fie considerat un nou Carol I al României. După Suceava, Klaus Iohannis a vizitat mănăstirile Voroneț, unde a luat masa cu măicuțele, și Dragomirna.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
Administraţie
SAV-COM Suceava
MOPAN Suceava
FACOS Suceava
Edofier Fier Forjat
E.ON - Luna aceasta, factura electronica iti poate aduce premii in fiecare zi
Jidvei - vinuri albe romanesti de calitate
Jidvei - vinuri albe romanesti de calitate
A.I.T.I. Imobiliare Suceava
General Construct - Anunturi angajare
Aeroportul International Stefan cel Mare Suceava
REVINE Suceava
Hornar de Bucovina
Locuri de munca in Romania
ROMFOUR - Transport international de persoane colete - auto pe platforma
Loial Impex Suceava