La miezul zilei de 1 iulie 1898, sub soarele Cubei, mii de soldați americani stăteau întinși pe marginea albiei râului San Juan, așteptând ordinele, topindu-se de căldură, fără alimente, apă și muniții. În fața lor, dincolo de liziera junglei, vedeau terenul deschis care ducea spre obiectivul lor, pozițiile defensive fortificate de pe culmea dealului San Juan și de pe dealul învecinat Kettle Hill, de unde focurile de carabină ale spaniolilor își dovediseră eficiența.

În flancul depărtat din dreapta se afla Regimentul I de Cavalerie Voluntari al Statelor Unite, un contingent pitoresc de cowboy și băieți de colegiu care, asemenea miilor de camarazi de-ai lor, se înrolaseră în această cruciadă pentru eliberarea Cubei de sub tirania spaniolă. Pe un ton apreciativ, presa numise acest regiment Teddy’s Terrors, Rocky Mountain Rustlers și, în sfârșit, tot aliterativ și cât se poate de plăcut pentru locotenent-colonelul său, Roosevelt’s Rough Riders.

Nu cu multe săptămâni înainte, Theodore Roosevelt fusese secretarul adjunct al Marinei Statelor Unite. Însă Roosevelt vedea de departe ocaziile și, odată declarat război Spaniei, va demisiona din această funcție pentru a forma un regiment de voluntari.

În jurul orei 2 după-amiaza, mitralierele Gatling au fost aduse în față și au intrat în funcțiune, izgonindu-i pe soldații spanioli de pe culmea dealului San Juan. Acum, comandanții urlau ordine de înaintare și, din jungla din spatele albiei râului, a apărut o linie lungă de siluete îmbrăcate în albastru, pornind-o de-a latul luncii.

Cavaleria voluntară era în rezervă, însă când Roosevelt a primit mesajul „Înaintează și sprijină armata regulată”, a hotărât că era momentul pentru o șarjă generală. Gesticulând cu pălăria, a luat-o înainte, călare pe armăsarul său, Texas, urmat de o mulțime de cavaleriști voluntari și de soldați din Regimentele IX și X de cavalerie.

Au ocupat dealul Kettle într-un iureș. A văzut la stânga sa înaintarea oprită pe dealul San Juan, la distanță de vreo 700 de metri, în timp ce artileria americană, aflată la peste trei kilometri în spate și până în acel moment aproape inactivă, a deschis brusc focul asupra culmii.

Pălăriile și steagurile fluturate cereau încetarea tirului, însă această întârziere i-a oferit lui Roosevelt timpul necesar pentru a se alătura fazei finale a atacului. În câteva minute glorioase, totul luase sfârșit și, de-a lungul întregii linii a culmii, stăteau soldații americani, trăgând în spatele rândurilor inamicului, care se retrăgea, și văzând jos orașul Santiago.

Era ora 4 după-amiaza. Roosevelt a pus ordine în debandada veselă a victoriei, a poziționat soldații pe culme și apoi s-a pregătit pentru întâlnirea cu presa. Un istoric scria cu această ocazie: „… în timp ce corespondenții ziarelor s-au apucat să descrie eroismul Cavaleriei Voluntare și al locotenent-colonelului ei, încă un geniu militar a intrat în istoria americană”.

Ostilitățile au încetat până în august și secretarul de stat John Hay a declarat campania „un splendid mic război”. Și asta a și fost pentru Statele Unite, care, obținând Puerto Rico, Guam și insulele Filipine, a devenit o putere mondială; pentru Cuba, care și-a câștigat independența după 400 de ani de dominație spaniolă; și pentru colonelul Roosevelt, cel mai proaspăt erou al țării sale, care avea să devină guvernator al statului New York, vicepreședinte în administrația William McKinley și, la moartea lui McKinley, pe 14 septembrie 1901, președinte al Statelor Unite.

Tot la 1 iulie:

1646: Se naște la Leipzig matematicianul și filosoful german Gottfried Leibniz.

1863: Începe Bătălia de la Gettysburg, cea mai sângeroasă confruntare din Războiul Civil American.

1916: Trupele britanice atacă pozițiile germane, începând Bătălia de pe Somme, în prima zi 60 000 de soldați fiind omorâți sau luați prizonieri.

Geo Alupoae, critic de teatru.