Consiliul Judeţean Suceava a aprobat vineri, cu unanimitate de voturi, asocierea cu Primăria municipiului reşedinţă de judeţ în vederea susţinerii financiare şi politice extinse pentru implementarea programului „Suceava – Capitală europeană a culturii 2021”. La şedinţă a fost prezent şi primarul Sucevei, Ion Lungu, care a ţinut să le mulţumească membrilor deliberativului judeţean pentru votul exprimat, adăugând că din punctul său de vedere strategia culturală a Sucevei a fost bine întocmită, şi că indiferent de verdictul final în această competiţie aceasta va fi realizată. Trebuie spus că în cadrul şedinţei de ieri a Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor a avut o serie de obiecţii la modul în care a fost întocmită această strategie, subliniind faptul că din documentaţia care va fi depusă în cadrul competiţiei cu celelalte oraşe din ţară care vor să obţină statutul de „capitală europeană a culturii” au fost omise anumite aspecte extrem de importante.
Cătălin Nechifor a ţinut să precizeze că deliberativul judeţean a aprobat încă din data de 25 iulie a.c. sprijinirea necondiţionată pentru ca Suceava să participe la această competiţie, iar după votul de ieri CJ Suceava devine partener oficial al Primăriei. „Am spus necondiţional, şi nu ilegal, sau în altă variantă”, a precizat Nechifor.
El a solicitat consultantului care a întocmit strategia culturală a Sucevei şi Primăriei ca până în cursul zilei de astăzi, când trebuie depusă documentaţia, să fie rezolve toate problemele din acest document pentru ca Suceava să câştige competiţia. „Eu nu cred că cineva s-a gândit doar să depunem aşa de principiu această documentaţie. Ţinta este să câştigăm, şi vom câştiga. Dar eu cred că că acest concept va fi cel mai puternic la nivel naţional, în această competiţie, însă dacă reuşim să-l îmbunătăţim”, a subliniat Cătălin Nechifor.

Nechifor propune atragerea regiunii Cernăuți în proiectul ”Suceava-capitală culturală europeană”

În acest context el a atras atenţia consultantului că din strategie lipseşte „Bucovina de dincolo”, solicitând clarificarea urgentă a acestui aspect. Mai mult, el a precizat că nu este de acord cu reprezentantul firmei care a întocmit strategia, care i-a spus că nu ar fi oportună o asociere cu Ucraina. „Eu cred că dacă ne gândim la cultură, cultura este cea care deschide bariere, frontiere, care aduce pacea. Cultura presupune o dezvoltare multiplă, pentru că de la cultură treci la orice. Nu cred că UE ar face programe transfrontaliere, cum ar fi România – Ucraina, dacă nu le-ar considera oportune”, a declarat şeful CJ Suceava. El a mai spus că un parteneriat cu Regiunea Cernăuţi în susţinerea conceputului de „capitală culturală europeană” este extrem de important, motiv pentru care se va ocupa personal pentru a obţine acordurile de parteneriat necesare din partea partenerilor din Ucraina. Cătălin Nechifor a afirmat că includerea Bucovinei istorice în documentaţia de susţinere a candidaturii Sucevei ar putea să facă diferenţa în competiţia cu celelalte oraşe din ţară care s-au înscris în competiţie. „Soluţia este un concept integrat teritorial. Asta este de fapt întâietatea noastră în faţa oricărui alt oraş din competiţie. Şi eu cred că trebuia să ne mişcăm şi mai repede. Competiţia este una foarte grea, cu oraşe care au atuu-uri importante, sunt oraşe culturale străvechi, cum ar fi Cluj, Braşov sau Iaşi. Însă diferenţierea pe care trebuie să o arătăm clar celor care sunt evaluatori este că Bucovina este altceva. Nu e doar un oraş, e un concept teritorial, multicultural, multietnic şi un concept care funcţionează de foarte mulţi ani”, a explicat Cătălin Nechifor.

Proiectele CJ pentru strategia culturală a Sucevei

El consideră că această strategie culturală poate fi îmbunătăţită, şi pentru acest lucru Consiliul Judeţean va veni cu două proiecte de circa două milioane de euro, respectiv Muzeul satului bucovinean viu de la Horodnic de Sus (500.000 de euro) şi reabilitarea parcului Şipote din Suceava (1,5 milioane de euro). Nechifor a arătat că ambele proiecte sunt finanţabile prin Programul Operaţional Regional. El a mai precizat că un alt proiect care ar putea fi integrat în strategie este şi amenajarea terminalului 2 de la Aeroportul Suceava. Pe de altă parte, Cătălin Nechifor a spus că aș studiat întreaga strategie culturală a Sucevei, şi are mai multe obiecţii cu privire la conţinutul acesteia. El a făcut referire la faptul că în această strategie nu a fost inclus unul dintre cele mai mari evenimente din Suceava, respectiv Festivalul Internaţional al Şcolilor de Teatru. Şeful CJ a declarat că acest festival la care participă şcoli de teatru din mai multe ţări europene a fost realizat tocmai în ideea de a fi inclus într-o astfel de strategie. De asemenea, Nechifor a subliniat faptul că a observat că această strategie se bazează pe numeroşi „piloni” ai Consiliului Judeţean, cum ar fi Muzeul Bucovinei, Ansamblul Ciprian Porumbescu, Muzeul Satului, sau Biblioteca I.G. Sbiera. Cătălin Nechifor a avut obiecţii şi la lista de personalităţi care ar putea fi o contribuţie la dezvoltarea culturală a oraşului, precizând că printre aceştia a regăsit numele unor artişti din Ardeal, însă nu a văzut nume precum Margareta Clipa sau Laura Lavric. Pe de altă parte, preşedintele CJ Suceava a ţinut să mai afirme că obţinerea titlului de „Capitală europeană a culturii” nu va însemna doar că „un an sau doi vom fi cineva important în Europa”, ci va însemna atragerea unor investiţii importante în infrastructură. „Vom avea şansa să putem translata de pe axa timpului, de undeva cine ştie când, mult mai aproape, în 2017 – 2020, investiţii majore în infrastructură, drumuri expres, căi ferate sau alte investiţii pentru a asigura un acces rapid către regiunea Bucovina”, a explicat Cătălin Nechifor.

Nechifor susține că în 2008 i-a propus lui Flutur proiectul ”Suceava-capitală culturală europeană”

El a mai declarat că pentru obţinerea acestui statut mai este multă treabă de făcut, şi ar fi fost mai bine „dacă ne trezeam mai devreme cu acest proiect”. „În 2008, când eram parlamentar european, am avut o discuţie cu domnul Flutur, era preşedinte al CJ Suceava atunci, exact pe acest proiect. Domnul Flutur nu a avut timp în agendă să discutăm atunci. M-a trimis la Lucian Flaişer, care fost şef la CJ Iaşi, iar în 2008 era consilierul personal al domnului Flutur. Am discutat cu domnul Flaişer, mi s-a părut că înţelege, dar până azi nu m-a sunat înapoi. Însă cred că în acel moment i-a sunat pe cei din Iaşi. Pentru că cei din Iaşi au început acest concept de capitală culturală europeană de câţiva ani. Şi sigur, domnul Flaişer, fiind din Iaşi, cred că îl interesa mai mult cămaşa decât altceva”, a declarat Cătălin Nechifor. Preşedintele Consiliului Judeţean a mai spus că deşi documentaţia pentru candidatura Sucevei la obţinerea titlului de capitală europeană a culturii a fost întocmită foarte târziu, el crede că Suceava şi Bucovina are o şansă în această competiţie.