Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Lămășeni este un lăcaș de cult ortodox construit în perioada 1760-1762 în satul Lămășeni din comuna suceveană Rădășeni. Edificiul religios se află localizat în partea din vale a satului și are hramul Sfântul Nicolae, sărbătorit la data de 6 decembrie.Biserica de lemn din Lămășeni a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015. Biserica a fost donată de către Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților către Muzeul Național al Bucovinei și urmează să fie amplasat la Muzeului Satului Bucovinea, acolo unde se mai află și biserica veche de lemn de la Vama.

În patrimoniul lăcașului de cult se află un Liturghier românesc din 1759 și un Penticostarion din 1768

Conform cronicii parohiale redactate de preotul Petru Rusu, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504) a fost construită o biserică de lemn în imediata apropiere a actualei biserici. Tradiția menționează că din vechea biserică s-ar mai păstra încastrat deasupra golului de trecere în pronaos un fragment decorativ policrom, în basorelief, ornamentat cu denticuli, elemente florale și zoomorfe, înlănțuite ritmic.

Anul construirii bisericii este greu de aflat, în lipsa unei pisanii. Specialiștii acreditează ipoteza că biserica actuală ar fi fost construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. „Anuarul Arhidiecezei Bucovinei” din 1909 indică anii 1760-1762 ca ani de construcție a bisericii. În patrimoniul lăcașului de cult se află un Liturghier românesc din 1759 și un Penticostarion din 1768. De asemenea, pe clopotul mic se află următoarea inscripție: „În anul de la Hristos 1776 Petru (P)opoviciu”. Conform cronicii parohiei, Petru Popoviciu este considerat a fi primul preot al bisericii. Pe măsura trecerii timpului, populația satului Lămășeni a crescut, iar biserica de lemn s-a dovedit neîncăpătoare. În primul sfert al secolului al XIX-lea a fost înălțată în sat o biserică de zid.

În secolul al XX-lea s-au efectuat o serie de modificări ale edificiului de lemn, care au alterat aspectul inițial al construcției. Reparațiile capitale din perioada anilor 1908-1909 au avut ca rezultat: construirea pe latura sudică a pronaosului a unui pridvor închis deasupra căruia s-a înălțat turnul clopotniță; lărgirea ferestrelor; căptușirea pereților și a streașinei cu scânduri.

Între anii 1935-1936 s-a tencuit soclul bisericii și s-a schimbat învelitoarea din draniță cu una din tablă. Tot atunci, zugravul Ion Doroftei din Fălticeni a pictat pereții interiori ai bisericii în ulei. În prezent, pereții interiori sunt tencuiți, iar cei exteriori sunt placați cu scânduri vopsite în culoarea verde.

În perioada 1998-2001, la distanță foarte mică de vechea biserică, a fost construită o biserică de lemn de dimensiuni mai mari, cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Piatra de temelie a acesteia a fost pusă în anul 1998 de către arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților, lucrările fiind coordonate până în anul 2010 de preotul Ioan Gușă, iar ulterior de preotul paroh Petru Gavril.

Biserica este construită în totalitate din bârne de stejar cioplite din grinzi despicate și îmbinate în „cheotori”

Biserica veche de lemn din Lămășeni este construită în totalitate din bârne de stejar cioplite din grinzi despicate și îmbinate în „cheotori”. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri vopsite cu culoare verde. Edificiul are un acoperiș din tablă zincată. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală și decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pridvorului. Pereții tencuiți ai bisericii au fost pictați între anii 1935-1936 de zugravul Ion Doroftei din Fălticeni. Nu există mărturii care să ateste că lăcașul de cult a fost pictat anterior.

Text: www.wikipedia.org