Într-un punct de vedere trimis vineri Senatului, JTI atrage atenția cu privire la modul în care Legiuitorul este indus în eroare de activiști și avertizează că propunerea legislativă inițiată de lobiștii anti-tutun poate aduce și în România problemele grave generate de demersuri similare în alte țări.

„În legătură cu PL 443/2019, JTI îsi exprimă profunda îngrijorare cu privire la puzderia de date fantasmagorice cu care activiștii anti-tutun au inundat spațiul public, încercând să inducă în eroare Legiuitorul. Acestea nu au nicio bază reală, fiind adesea contradictorii, din cauza metodologiilor ”creative” de calcul folosite de așa-numiții experți în sănătate publică erijați în economiști sau cercetători. De exemplu, pentru ”costul economic al fumatului în România”, un concept avansat de 2035 fără tutun, este indicat drept ”cel mai nou raport” de acest gen un studiu obscur al unor organizații internaționale, pentru anul…2012. Concluzia acestuia e că ”paguba” ar însuma 24 miliarde lei. A se compara cu 1,2 miliarde lei, echivalent al “impactului economic atribuibil fumatului”, cifră vehiculată la o conferință de presă a unui alt ONG internațional anti-tutun, European Network Smoking Prevention, pentru același an, 2012. În niciuna dintre ipoteze – și fără a mai pune la socoteală că, în cei șapte ani care au trecut de atunci, legislația în domeniu s-a modificat de mai multe ori – suma nu ar avea cum să reprezinte, în anul de grație 2019, ”5% din bugetul sănătății și 4,2% din PIB”.

Pe de altă parte, este o realitate de necontestat că în companiile de tutun sunt angajați direct aproape 3.500 de oameni și indirect de zece ori pe atât. De asemenea, că circa 75% din prețul unui pachet de țigarete reprezintă taxe și că industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul statului, cu peste 3 miliarde de euro virate anual sub formă de accize, TVA, impozit pe profit, taxe vamale, impozit pe salarii, contribuții, taxe locale etc., ceea ce poate fi ușor verificat, din datele aflate la dispoziția Ministerului Finanțelor.”, se arată în punctul de vedere menționat.

În opinia JTI, propunerea, cea mai radicală de până acum – pentru care cei care au redactat-o (2035 fără tutun) și inițiatorii oficiali folosesc instrumente emoționale de propagandă, clamând „salvarea copiilor noștri” – aduce de fapt prejudicii serioase bugetului de stat, agenților economici și societății în ansamblu. Aplicarea unor supra-reglementări care exced Directiva tutunului, (transpusă recent în legislația românească), în state precum Marea Britanie, Franța sau Irlanda nu doar că nu a redus consumul de tutun, dar a determinat creșterea contrabandei cu țigarete, facilitând accesul consumatorilor și în special al minorilor, la produse ieftine, cumpărate fără niciun control de pe piața neagră sau pe sub tejghea. În plus, pe tot lanțul economic s-au înregistrat pierderi: producători, comercianți, stat, consumatori. Pe de altă parte, inițiatorii ignoră cu bună știință normalitatea altor state, care nu au recurs la restricționări forțate: Germania, Austria, Cehia etc.

Potrivit mesajului JTI transmis senatorilor, în Irlanda, unde s-a deplasat, la invitația „2035 fara tutun”, deputatul care și-a asumat oficial proiectul, contrabanda a ajuns la 33% din piață. Delegația de parlamentari invitată la Dublin a notat, la indicațiile lobistilor anti-tutun, doar dulapurile închise unde sunt ascunse țigările, nu și cheltuielile suplimentare ale comercianților, locurile de muncă pierdute, magnitudinea criminalității organizate. Un alt exemplu de practici discutabile este participarea senatorului care a susținut proiectul în Comisii, la seminarul sponsorizat de o companie farma pentru lansarea studiului despre ”costurile tutunului”, menționat mai sus.

În Marea Britanie, s-a interzis expunerea produselelor din tutun în punctele de vânzare în aprilie 2015, cu același scop declarat: reducerea numărului de tineri care fumează. Însă după patru ani, conform datelor Oficiului Național de Statistică din Regatul Unit, nu există nicio dovadă că interdicția ar fi dus la accelerarea scăderii ratei fumatului în rândul tinerilor. În plus, datele KMPG arată că, la cinci ani după interzicerea expunerii la raft, contrabanda a crescut de la 10% la 18%! Un efect similar în România ar însemna dublarea pieței negre și pierderi de peste un miliard de euro la buget.

Și în Franța, la un an după implementarea unor restricții disproporționate similare, Ministerul Sănătății a admis că acestea nu au avut efectul scontat.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, în Europa, unde s-au concentrat în ultimii ani cele mai multe restricții în domeniul tutunului, rata fumatului era în 2013 de 28% dar, în 2019, procentul a crescut la 29%.

Inițiativa legislativă urmărește să restricționeze și produsele cu risc redus, prin extinderea definiției fumatului („a inspira fum rezultat din ardere/combustie”) la vapat („a inhala vapori/aerosoli rezultați prin încălzire) și interzicerea vapatului în locurile publice. În timp ce ONG-urile sponsorizate de Fundația  Bloomberg au indus o adevărată isterie la nivel global, prin promovarea ideii că țigaretele electronice sunt periculoase, FDA (Food and Drug Administration) a precizat că recentele îmbolnăviri și decese din SUA au fost în marea lor majoritate cauzate de utilizarea THC, extract de cannabis, și a unor lichide cu vitamina E procurate de pe piața neagră, avertizând consumatorii să nu mai adauge substanțe ilegale în țigaretele electronice. În UE, țigaretele electronice și produsele de tutun care nu arde sunt reglementate riguros, printr-o Directivă europeană transpusă în legislația statelor membre, inclusiv în România (Legea 201/2016), iar ingredientele folosite sunt notificate Comisiei Europene cu șase luni înaintea punerii pe piață.

JTI își încheie mesajul, exprimându-și speranța că Raportul negativ al celor patru comisii de specialitate, aflat pe ordinea de zi a Senatului, va fi votat, păstrând astfel spiritul de echilibru al reglementărilor și respingând practicile cel puțin discutabile ale lobiștilor anti-tutun.

Manipularea dăunează grav societății. JTI cere Senatului să voteze Raportul negativ la Inițiativa anti-tutun, 9.0 out of 10 based on 1 rating
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 9.0/10 (1 vote cast)
Economic
Etichete
Aeroportul International Stefan cel Mare Suceava
REVINE Suceava
Hornar de Bucovina
Locuri de munca in Romania
ROMFOUR - Transport international de persoane colete - auto pe platforma
Loial Impex Suceava