MOPAN Suceava

Formaţiunile politice din România, care au exploatat beneficiile promovării imaginii şi a mesajelor politice prin intermediul reţelelor de socializare, s-au bucurat şi de o participare activă a susţinătorilor pe site-ul de socializare Facebook. Aceştia au iniţiat grupuri de discuţii şi comunităţi online şi au sprijinit activ demersurile partidelor. Acestea sunt principalele concluzii ale unui studiu, intitulat „Social Media and Political Communication: Case study – The Parlamentary Parties in Romania”, studiu ce a fost publicat în revista științifică Global Media Journal – Pakistan Edition (http://www.aiou.edu.pk/gmj/CurrentIssue.asp ) şi a fost realizat de două cadre didactice universitare din România, Tasențe Tănase (http://www.tashy.ro/ , www.facebook.com/TasenteTashy ) și Ciacu Nicoleta (https://www.facebook.com/nicoleta.ciacu ).

Cercetarea și-a propus să identifice modul în care partidele parlamentare din România reuşesc să-şi mobilizeze electoratul prin intermediul comunicării mediate de reţelele de socializare, bloguri sau videoclipuri pe Youtube și să identifice eventualele similitudini sau diferenţe dintre procentele susţinătorilor formaţiunilor politice în Social Media, procentele electorale de accedere în Parlamentul României, obţinute la alegerile parlamentare din anul 2008 şi configuraţia politică a Parlamentului României la final de sesiune parlamentară.

Studiul a relevat faptul că cele două partide care formează actuala alianță de guvernare în România, Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal utilizează 83,33% dintre componentele Social Media analizate, anume: Facebook, Twitter, Bloguri, Youtube, FlickR și altele (forumuri, LinkedIn etc.)

Mai mult decât atât, din cele 171 de pagini din domeniul „Politică” a site-ului de analiză Social Media, facebrands.ro, 102 aparţin oamenilor politici, susţinătorilor sau partidelor parlamentare (sesiunea parlamentară 2008 – 2012), adică aproximativ 60%. Restul de 69 de pagini Facebook susţin o cauză politică sau aparţin oamenilor politici sau partidelor neparlamentare. Raportându-ne la grupurile Facebook de susţinere a celor şase formaţiuni politice supuse studiului (PSD, PNL, PDL, PC, UDMR, UNPR), constatăm că numărul total este de 108 grupuri de discuţii, care însumează 85.269 membri. Diferenţa între grupuri de discuţii şi paginile oficiale de Facebook este că în cazul grupurilor/comunităţilor iniţiativa dezbaterii este luată de susţinătorii partidelor, şi nu le este impusă o temă de discuţie, aşa cum se întamplă în cazul paginilor oficiale de Facebook unde, de cele mai multe ori, comunicarea este una unilaterală.

Partidul Democrat Liberal, formațiunea ce a guvernat în sesiunea parlamentară trecută, are mai puţine grupuri de Facebook decât Partidul Social Democrat (partid aflat la guvernare în 2013 alături de PNL și PC), însă diferenţa este că PSD are grupuri cu mult mai mulţi membri decât PD-L (peste 50% din numărul total de membri al tuturor grupurilor de Facebook supuse studiului). Partidul Naţional Liberal are cele mai multe grupuri Facebook de susţinere, aproape 45%  din numărul total de grupuri supuse studiului, însă constatăm că sunt grupuri cu puţini membri activi. Dacă ne raportăm la fani, constatăm că, atât Partidul Social Democrat, cât şi Partidul Democrat Liberal au un număr egal de pagini Facebook de susţinere, însă numărul total de membri este cu 6 procente mai mare în cazul Democrat Liberalilor. Partidul Naţional Liberal are cele mai multe pagini de Facebook, însă numărul total al fanilor este mult mai mic, 18%, faţă de 32,5%, respectiv 38,5%, cât au celelalte două formaţiuni politice mai sus menţionate.

De remarcat este și comparația dintre configurația politică a Parlamentului, imediat după alegerile din 2008, și cea de la sfârşitul sesiunii parlamentare, octombrie 2012, moment în care majoritatea partidelor parlamentare și-au introdus în strategia de comunicare și rețelele Social Media. Astfel, constatăm că, indiferent că PD-L şi Alianţa PSD+PC au intrat în Parlament cu un număr de mandate sensibil egale, participarea pe Facebook a susţinătorilor Alianţei este cu aproximativ 10 procente mai mare decât în cazul Partidului Democrat Liberal. Chiar dacă Partidul Naţional Liberal a avut un procent de aproximativ 20% la alegerile parlamentare din 2008, observăm că participarea pe Facebook a susţinătorilor partidului este de 30%, cu peste 4 procente peste activitatea Social Media a susţinătorilor Partidului Democrat Liberal. UDMR are o participare foarte scăzută a susţinătorilor partidului în Social Media, de doar 2%.

Dincolo de aceste aspecte, trebuie să ţinem cont de faptul că, indiferent de numărul mai mic al susţinătorilor de pe Facebook raportat la numărul alegătorilor reali, utilizatorii care iniţiază cauze sau grupuri de discuţii online devin lideri de opinie foarte influenţi, nu numai în mediul online, ci şi în lumea reală. Formaţiunile politice trebuie să ţină cont de faptul că, atâta timp cât reuşesc să-i păstreze aproape pe liderii de opinie din reţelele sociale gradul de influenţă a mesajului politic va creşte direct proporţional cu numărul liderilor de opinie de pe Facebook. Acest lucru va „reînvia” vechiul model de comunicare elaborat de Paul Lazarsfeld, în 1955, intitulat „fluxul comunicării în două trepte”. Această teorie a demonstrat faptul că liderii de opinie sunt, în fapt, cei care influenţează interpretarea mesajelor mediatice. Cu alte cuvinte, mesajul transmis prin mass-media nu este interpretat în mod direct de public, ci mediat, prin comunicarea interpersonală şi contactul cu liderii de opinie. În fapt, aceasta este şi marea „revoluţie” a Social Media: interacţiunea.

Întreaga cercetare „Social Media and Political Communication: Case study – The Parlamentary Parties in Romania”, publicată în revista științifică Global Media Journal – Pakistan Edition, poate fi descarcă in extenso aici ( http://www.aiou.edu.pk/gmj/GMJ%20SPRING%202013/Refereed%20papers/Social%20Media%20and%20Political%20Communication.doc ) .

 

Drd. Tănase Tasenţe

Doctorand în Ştiinţele Comunicării – Universitatea Bucureşti

PR Manager EVALTAS

Vicepreşedintele Asociaţiei Tinerilor pentru România

www.tashy.ro

www.facebook.com/tasentetashy

tashy@tashy.ro

O nouă metodă de a face politică: Interacţiunea în Social Media, 10.0 out of 10 based on 1 rating
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (1 vote cast)
Politic
Etichete
SAV-COM Suceava
MOPAN Suceava
FACOS Suceava
Edofier Fier Forjat
Castiga premii zilnice cu factura electronica din contul E.ON Myline
Jidvei - vinuri albe romanesti de calitate
Jidvei - vinuri albe romanesti de calitate
A.I.T.I. Imobiliare Suceava
General Construct - Anunturi angajare
Aeroportul International Stefan cel Mare Suceava
REVINE Suceava
Hornar de Bucovina
Locuri de munca in Romania
ROMFOUR - Transport international de persoane colete - auto pe platforma
Loial Impex Suceava